Si ce daca-am fost rănit?
Iubito, în tine serafimii s-au dezbrăcat de oase,
Pentru a te-ascunde-n noapte de orice suferință...
Și-n mine tot te caut, în saloanele hidoase
Prin care hoinăream beți de-amor și umilință...
În ei te poți brazda tumoare ca un oftat tacit,
Printre oasele de îngeri să te camuflezi!
Eu să te tot caut, să te iubesc un gram de infinit
În joile de august, ce-n goană le visezi...
Abătut precum un glonț ce nu pătrunde niciun trup,
Ca o ghirlandă fără de flori sau un sărut forțat,
Mă pierd în goliciunea ochilor de lut,
Prin care-n moarte m-ai teleportat...
Eu am suferit flâmând și poate c-am pierit
În bălțile de sânge, în fiecare gând,
Dar, ai mai putea iubi așa cum te-am iubit,
Un altul, pentru care să poți muri oricând...?
