Sadisme de noapte

Atac de congestie

Sângele pocneşte la gură în picuri de ploaie,
sângele se varsă pe cer, apoi pământul îl savurează..
sângele există sub inimă expirat de o lună,
sângele albastru din vene şiroaie va cădea peste aceste versuri nesfârşite..
sângele e hrană pentru aer, mă pierd în aerul ce-mi mişcă oasele în bătaia sângelui..
Sângele tiptil se ascundea în respirația mea,
frunzişul îmi cuprinde corpul ce zbiară..
sunt respirație, pământ , cer şi sânge..