Elisa este un rougue . Care va trece prin multe întâmplări fie ele bune sau rele . Fiecare avem un drum în viață, iar ea va trebui să meargă sau sa fugă pe drumul ei .Dar ea o va avea pe Leea , lupoaica ei . Se vor ajuta reciproc pentru a trece pri...
Eu mă uit adânc în ochii lui . El crede că mă poate prinde în plasa . Serios , am reusit să trăiesc cu Darius. E , trăit . Îl văd cum rânjeste arogant si îmi dă drumul la mâini . Wow , dar știu sa joc teatru. Eu stau ca o marionetă. - Acum e mult mai bine . Chiar foarte bine , pot spune . - Și care e numele tău , îngeras? Eu rămân masca la apelativul folosit . Leea calmează-te!Numai Sebastian are voie să îmi spună asa ! Mă ridic de pe scaun îl prind de gât și îl izbesc în perete. - Nu îți permiți să îmi spui asa !! urlu . Ochii îmi devin galbeni , trebuie sa mă liniștesc , nu mai vreau o transformare forțată. - Cum? Îngeras ?
Îi dau drumul și ma îndepărtez . Băgându-mi mâinile în păr . Inspiră , expiră. La naiba ! Nu merge . Mă duc la o fereastra și prind tocul geamului în mâini zdrobindu-l . - Esti nervoasă , îngeras ? - Nu mă ajuți !! - Nici nu încerc, în -ge - raș .... - Aaaaaaaa . Ochii îmi devin complet galbeni și îmi ies colții . Îl prind de gât , îl ridic și îl izbesc prin camera apoi îl arunc prin ușă , ajungând la parter . Cobor și eu și mă duc spre el . Mai mulți vampiri încearcă să mă oprească dar îi arunc ca pe niște bețe de chibrit . Ajung la el și îl ridic de la sol strangandu-l de gât, sufocându-l .Leea , opreste-te ! O să îl omori ! Și ce ?!? Tu nu esti o criminală. Mă uit în ochii lui și ma vad pe mine . Am ochii roșii, părul meu șaten , acum este alb iar vârfurile la colți se zăresc de sub buză . Îi dau drumul brusc și mă îndepărtez . Nu sunt un criminal , nu sunt un criminal. Respir sacadat , trebuie sa ies afara să mă calmez. Doi vampiri păzesc ușa și când ma vad ca ma apropii de ei se feresc și eu fug afară.
Mă pun jos pe iarba din luminisul în care am ajuns . Mă transform în om și ma uit in reflexia mea în apa limpede a lacului . - Sunt un monstru ! Ba nu ! Nu esti un monstru , ești o fată cu inima rănită . - Nu mai vreau , Elisa . M-am săturat de toate . Unde ma duc dau numai de ființe ce ar face ori ce sa ma rănească. Dar am dat și de persoane pe care le-am iubit . Mai ții minte haita aia ? - Da ! Și au murit . ZEIȚA LUNII nu vrea să fiu fericita . Eu sunt predestinată la durere si suferinta. Toti avem un destin... - Și al meu este să sufăr. Leea , tu plângi? - Ce !?! Nu ! Nu plâng. Eu nu am nimic doar .... sunt puțin tulburată. Poti sa preiei tu controlul ca sa imi pun gândurile în ordine ? Sigur. .
Pov. Elisa Știu că o doare inima . Nu reușește să treacă peste . Poate ar fi cazul să dormim . Mă pun pe iarba moale dar aud ceva în depărtare . E vampirul pe care Leea l-a făcut praf . Ce sa fac? Fugii!! Doar nu o sa stai sa te prindă . Leea , nu ma descurc . Ajută-mă . Nu pot . Eu sunt un monstru . Eu distrug totul . Mă ascund după un copac și ma strâng grămadă acolo , lacrimile curg fără să vreau. Imi e frică Leea . Nu pot sa fac nimic. Te rog . Iartă-mă dar nu pot pur si simplu nu pot . De nicăieri apare o săgeată ce imi străpunge piciorul . Eu urlu de durere când săgeata este smulsă din piciorul meu și un cuțit apare și îmi taie antebratul.
- Unde e războinica de acum câteva minute ? - E cealaltă parte . Cea plangăcioasa .
Leea , îmi pare rău că nu știu să lupt . Tu niciodată nu te vei murdări de sânge . Asta e treaba mea .
Pov. Leea Preiau controlul . Si îmi scot ghiarele și colții și ochii îmi devin galbeni. - Nimeni de pe acest pământ nu se va lua vreo dată de Elisa și va scapa de furia mea!!
Aud un râset din spate și nu ma mai gandesc și ma duc si îl dobor facandu-i urme imense pe piept cu ghearele . Se va vindeca dar greu . Observ arcul de printre copacii și sar cu o viteză uimitoare și îl prind și îl izbesc de pământ. Se pare că ăstia sunt toți . Imi retrag ghearele și colții și respir sacadat . Devine din ce in ce mai obositor . Cad în genunchi și îmi sprijin mâinile de pământ. Nu cred că o să mai rezist mult asa . Trebuie să plec de aici . Strâng câteva lucruri de la vampiri leșinati : 2 cuțite , un arc cu săgeți și se pare că fata poarta aceeași mărime cu mine . Iau hainele ei pentru a-mi masca mirosul . Mai caut și găsesc și un pumnal și o brichetă. Asta o sa fie folositoare . După ce mă schimb în noile haine .
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Cum naivă trage asta cu arcul cu hainele astea . Rup hainele mele vechi și îmi fac două suporturi pentru cuțite, cere le leg de coapse ,pentru a le avea la indemana . Imi pun arcul în spate la fel și săgețile . Sa pornim la drum .
Merg de câteva ore si s-a facut noaptea afară . După ce adun câteva lemne de foc , ma pun jos și aprind focul . E destul de liniște . Mai o bufniță . Mă întind pe spate și ma uit la stele .
- Oare tu ma vezi, Sebastian ? Am devenit o luptătoare înrăită . Mă descurc. Tu cred ca esti bine acolo unde esti . Dacă ma auzi vreau sa stii că încă îmi e dor de tine.
Este lună plină. În seara asta se dezlănțuie vârcolacii. Numai noi ne chinuim sa supraviețuim. Oare ne mai cauta vampiri ăia ? Nu stiu . Poate da , poate nu . Dar ce contează este că după atâta timp ma simt bine in seara asta . Aud câteva fosnete în depărtare . Uite asta e cina .Mă transform , mă duc pe furiș și mă uit după tufiș . Asta clar nu e cina . Incerc să mă retrag dar calc pe o rămurica și se rupe . Am dat de dracu !
