Holy&Hell✅

Capitolul 5

Știu foarte bine! Țin bine minte cum am adormit lângă un zeu grec învelit într-un cocon! Cum m-am trezit însă înăuntrul coconului cu zeul grec lipindu-mă de el ca de-o omidă dată cu superglue, asta nu o mai știu! Și transpir de pot să înot în pătura asta afurisită! Încerc să ies din ghearele animalului, însă parcă mai rău mă afund, ca într-un nisip mișcător! Zău dacă nu! Și avem și o poziției de acrobați gimnaști eșuați de deasupra!

Eu stau peste zeul grec, cu nasul în gâtul lui și o mână sub capul său. El are puse peste mine dita-i picioroangele de barză, împleticite acolo cum numai Domnu' știe și un braț peste talia mea, cu palma adâncită în pantalonii pe care i-am luat pe mine înainte să mă pun la somn, încleștată în buca mea dreaptă. Cealaltă mână o are înfiptă în părul meu, de parcă mă căutase ăsta toată noaptea de păduchi. Am tricoul lui pe mine și el este doar în boxeri. Știu asta pentru că nu simt altceva decât boxerii lui, ce împiedică acest contact direct cu pitonul lui ce stă ca muntele pe coapsa mea stângă.

Al dracu', dar ești dotat bine, nu glumă! Te-a scuipat marele D în cap! Măcar de ți-o fi dat și minte.. nu numai trupul ăsta după care încep deja să bălesc! Vai de lenjeria mea cea nouă! Și că tot vorbeam de lenjerie.. chiloții îi simt pe mine, dar sutienul unde-i? Pe ăsta nu-l mai simt și nici nu încerc să mă fâțâi pentru a fi sigură că e oriunde altundeva decât pe mine nu, pentru că îmi sare în ochi imediat cum mă uit la veioza de lângă pat. Stă leșinat săracul și observ de aici o capsă ruptă! Al naibii de animal! Rupi haina de pe om când te apucă împerecherea, ai? Las că vezi tu..

-Turturel, turturoi.. cine va rămâne fără un coi? Îi cânt la ureche și mă folosesc de cealaltă mână a mea pentru a-i deschide pleoapele forțat, mai să îi scot ochii.

-Lasă-mă să dorm, sălbatico! M-a epuizat să te schimb cât de cât! După ce aproape am leșinat încercând să ies din mingea aia de pătură.

-Era cocon! Halal meditator de biologie mai ești și tu! Hai, facem o reproducere? Propun gândindu-mă cum îl voi duce de nas împachetându-l din nou ca pe un cocon, asigurându-mă că folosesc la final și niște adeziv, până să realizez prostia spusă.

-Aha deci! Îți arde de cântat la flaut de dimineața? Rânjește dintr-o dată zeul grec, parcă uitând de tot somnul de adineaori.

-Flaut? Puteam să jur că ce-ai tu în chiloți e muntele Everest, dacă nu vreun piton periculos. Scot altă prostie pe gură fără să conștientizez măcar.

-Turturico, te-ai încins? Își mușcă buza de jos și se mișcă astfel încât pitonul lui să ajungă mai sus pe coapsa mea, unde nu trebuie.

-Nu te simți? Cu tine se începe încălzirea globală! Nu mai are nevoie omul de calorifer sau sobă iarna în casă. Puțin de îți migrează mâinile pe mine și devi Ecuatorul! O linie lungă și încinsă! Continui eu ca tâmpita, băgându-mă de bună voie și nesilită de nimeni în furca lui Aghiuță.

-Lungă te asigur că este! Vrei să călătorești pe acolo? Se fâțâie el împungându-mă cu pitonul în stomac.

-Auzi tu, zeule grec! La mine în cameră n-ai voie cu pistoale sau alte arme letale! Ieși afară! Îi zic și mă încrunt căutând să scap de mâinile lui.

-Percheziționează-mă, doamnă polițist! Nu dețin arme la mine! Cu una singură umblu non stop și se face cărămidă de câte ori te țintește! Râde el luându-și mâna din părul meu.

Una gata, mai rămâne aia încleștată pe curul meu săracul, pariu că deja e vânat și pot să iau amprenta prostului de pe el!

-Ai grijă, bărbat de pe șantier, cărămizile se mai și sparg uneori. Una cade și se face praf, una crapă de la un impact cu altceva mai dur.. Zic și caut o poziție din care aș putea să îi îndes un genunche în minunea lui.

-Ahh, ce-mi plac jocurile astea de roluri în așternuturi! Percheziționează marfa, doamnă polițist! Poate dețin droguri pe acolo ascunse! Ridică mâna liberă și și-o pune sub cap, dar înainte să reușesc să o trag pe a mea de sub tărtăcuța lui, mă prinde de încheietură.

-La ce față ai, nu e niciun dubiu ca ai în posesie droguri, păpușel! Îl plesnesc peste moacă, cu mâna liberă.

-Ah, îți stă bine deasupra, lungită și pe burtă! Mărturisește măgarul trecându-și limba peste buze.

Nu, că deja fierb. Poate am febră! Cred că mă încearcă o răceală! Voi da vina pe scleroză pentru ce urmează să fac. Da, asta va fi scuza mea, scleroza.

Îmi înfig ghearele în podoapa lui capilară și fac ca lipitoarea pe botul lui: mă lipesc și rămân acolo! Îmi presez buzele de ale lui și îl mușc tare de cea de jos.

Doamne, iartă-mă! Scleroza e de vină!

Îmi dă voie să duc sărutul mai departe și contribuie și el, învinețindu-mi mai tare buca dreaptă, în timp ce mai că îmi smulge părul din cap când își înfige mâna. Îmi trage capul pe spate doar puțin cât să ia aer și îmi șoptește peste buze rânjind.

-Știam că cedezi prima tentației, turturico!

-Sărută-mă și taci, suferi mai târziu pentru asta, zeule grec! Îi răspund gâfâind și îmi reiau rolul de lipitoare în serios.

Facem un schimb de fluide corect când își bagă limba în gura mea mai să mă înece și mârâi dezaprobator când mâna-i de pe fesa mea vrea să-mi intre pe sub chilot. Îl mușc de buză iar și îi țin capul fixat pe pernă, strângându-i părul în pumnul meu mic pentru a lua o gură de aer. Trag de timp puțin pentru a pune paie pe foc și se pare că pitonul care credeam că nu poate fi mai periculos de atât, devine și mai periculos!

-Haide odată, Holy! Nu mă ține așa! Mârâie el vrând să își înalțe capul de pe pernă pentru a mă săruta iar, însă îl trag de păr înapoi pe pernă.

-Așa cum, Hell? Încins? Întreb eu pe un ton inocent și mă fac curioasă.

-Întărit! Sărută-mă! Spune sugrumat și face altă tentativă ce eșuează.

-Încă nu, zeule grec. Gâdilă-mi puțin orgoliul! Zâmbesc ca o aiurită cu toți dinții.

-Dacă nu mă săruți acum turturico, facem excursie în Peștera Muierii! Cu sau fără bilet de voie din partea ta! Geme de data aceasta înghițind în sec, mișcare ce mă face atentă la mărul lui Adam, proeminent și el.

-Îți miroase gura a prost. Zic stricând întregul moment și îi rânjesc mișel.

-Ai mac între dinți. Îmi zice el drept răspuns și mă blochez pentru un moment.

Când am mâncat eu ultima oară ceva cu mac? Săptămâna aceasta nu prea cred că am mâncat ceva cu mac. Poate ceva covrig în care îți rămân dinții înfipți și ăla era cu susan și șutit de la Jessica.

Zeul grec prinde momentul și mă sărută apăsat, mai să îmi mute dinții din gură și îmi încleștez maxilarul când încearcă să își bage limba în gura mea, mușcându-l intenționat. Ia de aici, zeitate excitată!