Maestra evadării

[Iubiți de Diavol]

      • CAPITOL SCRIS ÎN COLABORARE CU Tasmmyn •

     Cassian se afla într-o cameră mică și rece, o cameră de sanatoriu în igrasie, în care aerul părea să fie îmbâcsit de o energie sinistră și opresivă. Țipetele acelei camere aduceau umbre amenințătoare asupra pereților înghesuiți. Se văzu pe sine, stând într-un colț, cu privirea pierdută în gol și chipul transfigurat de frică. Într-o clipă de teroare, mama sa deveni o ființă dezlănțuită și înspăimântătoare, un demon dezlănțuit, aruncându-se asupra sa, cu ghearele întinse și ochii înroșiți de furie. Un monstru pe care îl iubea, dar care îl îngrozea atunci. Un monstru pe care ar fi trebuit să îl ucidă dacă își dorea să poată supraviețui.

    Simțea cum tensiunea se acumulează în fiecare fibră a corpului său, iar inima îi bătea cu putere în piept, ca și cum ar fi vrut să evadeze dintr-o închisoare invizibilă a coșmarului său. Închisorile. Se simțea prins într-un milion de închisori în același timp, un prizonier fugar între vis și realitate.

   — Nu..., mormăi în vis. Nu..., încearcă... , se zbătu. Te rog.

     În visul său atroce, ducea o luptă grea de unu la unu. Brațele îi erau zgâriate și sângerau, iar durerea îi sfâșia carnea într-un mod real, palpabil. Într-un efort disperat de a-și păstra echilibrul, Cassian murmura în somn, cuvinte încurcate și neclare, încercând să facă liniște în mijlocul haosului. Strânse salteaua într-un pumn, încruntându-se cu o durere sfâșietoare pe chip.

    — Nu...

    Tensiunea în aerul coșmarului era una palpabilă, o prezență sinistră ce se hrănea cu frica și disperarea neputinței lui, absorbind ca într-un vortex stările și emoțiile lui, înghițindu-l în adâncurile întunecate ale psihicului său – din care părea că nu există scăpare – obosindu-l parcă și mai mult, chiar dacă se presupunea că doarme.

    Cu mișcări lente, precaute, blânde chiar, Malikah se apropie de bărbatul cuprins de spasmele coșmarului. Se lăsă pe saltea, așezându-și mâna pe brațul lui, într-o mângâiere ca de alinare. Nu voia să-i distrugă somnul, dar nici nu voia să-l lase să se chinuie în visul ăla cu siguranță îngrozitor. Ce poți face atunci când vezi un om cuprins într-un coșmar? Duce propriul război în sine. Ce să cauți tu în sinele altcuiva? Nu ai dreptul să te afli acolo.

         — Ușor, cavalerul meu, șopti. Ușor, își continuă mângâierea, urmărindu-i umbrele chipului. O să fii bine, îți promit. Dormi acum, dormi, rămase cu mâna pe brațul său, oftând aproape insesizabil. Se întreba ea pe sine ce naiba făcea acolo și de ce? Ce încerca să facă acum? Să își spargă propriile bariere? Să își depășească ea singură, dintr-o dată, limitele pe care jurase să nu le mai încalce niciodată?

        Nu reușea să distingă care fusese exact momentul în care începuse să empatizeze cu el. Nu reușea să își dea seama în care moment începuse să simtă aceleași dureri ca și el, aceleași temeri, aceleași emoții blurate. Când începuse să fie cu adevărat îngrijorată pentru el, când începuse să îi dorească într-adevăr binele, când chiar începuse să îl pună din când în când pe el pe primul loc, și nu pe ea. Pentru că nu așa ar fi trebuit să se întâmple. Nu așa ar fi trebuit să avanseze lucrurile.

     — Stai..., mormăi, răsucindu-se pe spate, pieptul lui urcând și coborând cu rapiditate.

     Respira anevoios pe gură, ca și când nu ar avea aer. Femeia i se năpustise la gât, sugrumându-l. Poate că era ea bătrână, dar în visul lui avea o imensă putere. În cameră mai intră cineva. Nu putu vedea cine, însă. Îi putea doar simți prezența. Un parfum slab, arăbesc. Coada ochilor alunecă în lateral și cu o disperată nevoie de aer, reuși doar să vadă bretonul întunecat al unei femei în ceață. Mama lui era un monstru, iar străina salvatoare nu putea decât să privească felul în care este jupuit de viu, jefuit de piele și de suflet chiar în fața ochilor ei superbi. Umilința, lipsa de putere, spaima. Nu își putea răni propria mamă, era vulnerabilă, era bolnavă, era mai speriată ca niciodată. Acum îi simțea unghiile lungi ca niște gheare cum îi zgârie gâtul și obrajii.