Ultima secunda

Capitol LIV

Acum ceva timp...

— Bă, dă-o-n morții ei de repriză, că m-am rupt în două de râs. Cum p*la mea să arunci mingea așa, c*aie?

Cel care stârnise atunci râsetele celorlalți doi ofițeri era sublocotenentul Almas, ,, Almi" poreclit de colegii lui de muncă. Era o vreme însorită și platoul liceului militar strălucea de elevii care își îndeplineau sectoarele exterioare sau mai reușeau să își petreacă timpul liber la aer. Undeva mai la margine, Almas era cu locotenentul si cu Varga care îi supravegheau pretextual pe elevi; ei de fapt stăteau la țigară. Locotenentul, însă, era singurul care muta deseori capul spre platou, urmărind scurt și analizator, cu ochi profunzi, desfășurarea lucrurilor.

— Lasă-i mă în pace, s-a uitat Almas amuzat la el. Că nu fug din liceu. Sper.

— Sunt elevii lui, a șoptit Varga sublocotenentului. Tu nu ți-ai păzi copiii?

— Păi da ce-s copiii mei? Eii. Ia să nu și-o ia în cap elevii. La ce salar am acum, să zică mersi că le mai port grija.

— Dar nu te-au făcut comandant?

— Nu, a ridicat el din umeri. Mă tot aburesc că mă pun la companie, dar de unde. Cred că de Crăciun.

Atunci, locotenentul a revenit cu atenția la ei.

— Aaa, bună seara, a zâmbit Almas. Mai suntem și noi pe fir?

— Copacul ăla trebuie curățat, se lovesc copiii de creangă, a vorbit el serios.

— Lasă copacul, dă-l în mama lui de copac. Atâta grijă ce mai ai liceului ăsta.

— Păi nu pentru asta am venit?

Varga l-a luat de după umăr prietenește.

— Ăsta-i fratele meu. Eu cu el mor de gât.

— Ce mă? l-a privit locotenentul.

— Bă Almi, și ultimul fir de chiloț îl dau pentru el. Cel mai șmecher om de când sunt eu în liceul ăsta.

— Chilot, l-a corectat Almas. Nu chiloț.

— Ia uite unde era lingvistul infanteriei. Și gramatica o dau pentru omul ăsta. Eu dacă am o bucată de carne, îi dau lui carnea și îmi păstrez mie ciolanul.

— Eu zic să-l iei acasă.

— Îl iau, frate! a zis Varga strângându-l și mai tare pe locotenent. Și de bărbat îl iau!

— Marș în p*la mea, l-a dat deoparte locotenentul. O dai pe viraje interzise deja.

— Bă, pentru tine și gay mă fac.

— Doamne, au râs cei doi.

— Vezi Almi ce frumos e? a întrebat Varga prezentându-l cu mâna. Înalt, parfumat, ofițer, bărbat de bărbat. Cam prost uneori, dar măcar e prostul nostru.

— Hai, hai, l-a privit locotenentul cu duritate.

— Când se făcea curat pe la trofee, Batalionul îl punea pe el în dulap ca să le înlocuiască.

Locotenentul și-a frecat tâmplele cu degetele, însă Almas l-a privit râzând.

— Eu zic că iubita ta trebuie să aibă grijă un pic la el. Ziceai tu că te plac toate puștoaicele din liceul ăsta, dar văd că încep și pe cealaltă parte.