Capitol XIII

110 4 0
                                    

  Mersul maiorului venit în scop profesional la unitate era strident, și ritmic. Locotenentul ținea mâinile drepte pe lângă corp, având o postură serioasă, așezat în rând cu ceilalți ofițeri, deși toată unitatea în acel moment era zăpăcită. Avea un chip neutru și o privire afundată și fixă, iar în mintea lui pașii stridenți ai maiorului îi băteau în cap enervant ca o toacă. Acesta a ajuns la ei, și stând în fața locotenentului, el a făcut un pas calculat din formație și i-a dat onorul maiorului.

— Am onoarea să vă salut, domnule maior, a spus el cu o încântare teoretizată.

Cei doi și-au strâns mâna, maiorul zâmbind.

— Ce vreme minunată, a spus el. Și unitatea asta a rămas la fel de frumoasă.

— Prin ordinea și disciplina ei o menținem așa, domnule maior.

Maiorul s-a uitat spre comandament, și a dat să meargă.

— Domnul colonel e în birou?

— Da, chiar vă așteaptă în biroul dumnealui.

Maiorul a aprobat senin și s-a uitat apoi înspre formația sergentelor din dreapta, care priveau serioase tot acel procedeu.

— Bună ziua.

— Să trăiți! au răspuns în cor.

— Ce tineri disciplinați. Faceți o treabă excelentă, domnule locotenent.

Locotenentul a zâmbit.

— Mulțumesc, domnule maior.

— Cine e tânăra plutonieră adjutantă?

— Eleva plutonieră adjutantă este prinsă într-o activitate de ordin școlar, domnule maior. Nu este prezentă în formație.

— A, am înțeles, a murmurat acesta.

Locotenentul a zâmbit structurat și a întins amabil mâna spre drum.

— Haideți să vă conduc la birou, domnule maior.

— Da, mulțumesc mult, domnule locotenent. Mă bucur să am în subordine așa ofițeri. Când vă văd căpitan?

Locotenentul a zâmbit fals ca un surâs de amuzament prefăcut, dar în interior simțea că-i arde trupul.

— Când va vrea sistemul să mă gradeze, domnule maior.

— Mai ai, mai ai, a zâmbit maiorul.

Maiorul a plecat pe drum, urmat de locotenent din spate care a renunțat la zâmbet.

— Mai du-te dracu', a șoptit el.

  Prin lumina monitoarelor, căpitanul privea totul cu atenție, aflat într-o bază militară ELINT din apropiere. Analiza undele de semnal și posibilele detecții ale locației prin intermediul undelor emise de telefonul Karlei, încercând în același timp să intercepteze apelurile sau destinația mesajelor, însă fără un rezultat precis. Trecuseră câteva ore de când cele două au plecat din unitate, ar fi putut fi oriunde, iar secretizarea unității militare le dădea năbădăi ofițerilor care nu nu puteau apela la unități militare sau instituții colaboratoare din țară, din vina scurgerii de  informație posibil. Se putea citi oboseala din ochii lor, dar cu toate acestea măreau intensitatea și agresivitatea căutării ca să pătrundă direct în punctul de atac pentru găsirea fetelor. Apelând la stația din încăpere, căpitanul a așteptat puțin pentru ca în sfârșit cineva să răspundă.

— Alo, da?

— Vă sunăm din cadrul Armatei, sunt căpitan Markus Hudson și o să vă declar scurt și la obiect aspectele de activitate recente.

Ultima secundaحيث تعيش القصص. اكتشف الآن