Resentimente

Capitolul 45

    

       — La mulți ani!

      Nici bine Raluca nu s-a dat jos din pat căci părinții imediat i-au urat la mulți ani. Ea era în pijamale, cu părul în toate părțile și neștiind ce se întâmplă în jurul ei. După câteva secunde după ce-și privește părinții ce au dat buzna în camera ei cu un tort în mâini, le zâmbește prietenos și se dă jos din pat.

      Îi luă în brațe și se bucura de acel moment. Deși avea mai multe lucruri pe cap, era fericită în acel moment. Detaliile mici ne fac viața frumoasă.

      Ea suflă în cifrele plasate pe tort. Nu-și mai puse nicio dorință, deoarece de fiecare dată când a făcut-o, nu s-a împlinit. Speranțele nu prea erau pentru ea, visa mereu, dar nu era atât de plină de speranță.

      — Ți-am pregătit o mică surpriză, spuse mama, schițând un zâmbet.

       — Mi-ați adunat prietenii și va fi o " distracție " ca-n fiecare an? întrebă Raluca stânjenită.

     Părinții i-au făcut astfel de ziua ei de când s-a nascut. Îi chema prietenii pe care-i știau, dar nimeni nu se distra niciodată. Credea că va observat în 16 ani, dar nu, măcar în al 17-lea.

      — Nu. Am închiriat restaurantul din centru și am trimis invitații la colegi, prieteni și câteva rude.

     — Serios? se miră Raluca și-și ridică sprâncenele. De unde-mi știti prietenii? Nu am foarte mulți.

    — Ce-i drept, am chemat colegi. Dintre prieteni i-am chemat pe Ale, Roxana, Miruna și Vlad.

   Oare avea să fie diferită această anivsersare? Părinții ei se străduiau enorm să se asigure că e fericită. Își dădeau toată silința, se vedea acest lucru foarte clar, iar ea aprecia enorm de mult, chiar dacă nu se vedea. Îi iubea enorm de mult și fără ei nu s-ar fi descurcat niciodată.

   Mama sa îi pregătise drept cadou o rochiță incredibil de frumoasă. Imediat o puse pe ea, ajutată de mama sa. Deși mai avea timp de stat, se pregătise cu mult înainte de petrecerea sa aniversară.

   Ea nu se pricepea să se aranjeze, nu s-a machiat niciodată și mai ales să poarte o astfel de rochie ce credea că numai pe dive stau perfect.

    Se privea în oglindă. Părul său șaten deschis lung până puțin după umeri, era ondulat. Mama sa îi întări coafura cu fixativ. Buclele elegante îi ajungeau acum până la umeri, atingându-i jucăuș umerii. Doamna Minea își gătea fiica cu cel mai mare drag si entuziasm: îi aplică pe față un strat de fond de ten, pudră și blaj colorat pe obraji. Buzele palide și micuțe de obicei îi păreau acum mai mari cu ajutorul rujului vișiniu ce i le conturau perfect. Ochii îi contură cu tușul, făcându-i codițe lungi și evidente – îi scoteau ochii în evidenta perfect. Pe pleoape optă tot pentru culoarea neagră dar pusese și sclipici argintiu.

    Rochița îi era cu umerii goi și lipită de talie. Stătea minunat pe ea datorita faptului că Raluca era slabă, iar picioarele erau perfecte dezgolite. Ea nu era obișnuită astfel îmbrăcată, dar adora valonașele sclipitoare ce erau puțin mai sus de genunchi.

     Petrecerea aniversară avea să fie una destul de mare, deși nu avea foarte mulți prieteni, Raluca le spuse tuturor să cheme pe cine vor, deoarece vrea să vadă și ea cum e să te simți special, popular. Jeff îi promise că îi va anunța pe ceilalți prieteni ai săi.

      Deși această petrecere a început la ora 17, ea a ajuns la 18. Tatăl ei își pierduse cravata fix în acel moment și acest lucru îi făcu să întârzie.