AISHAD ( Finalizată)

Capitolul 15

Deşi încercam din răsputeri să mă liniştesc, nu reuşeam. Stomacul meu se revolta la fiecare zguduitură de căruță. Am început să vomit non-stop, nu mai aveam putere nici măcar să vorbesc. Samira era din ce în ce mai alarmată văzându-mă în halul asta.

-  Opreşte dracului căruța asta, nu vezi că asta moare aici. O aud pe Samira cum urlă cât o ținea plămâni.

Deodată căruța se opreşte iar spre noi vin doi bărbați cât muntele de înalti, nu puteam să le văd fețele pentru că erau acoperițe de baticuri. Unul dintre ei se uită la mine şi vede cât de rău îmi e.

-  Hai să o dezlegăm, să o lăsăm să se întindă, dacă moare nu am făcut nimic. Zice unul dintre cei doi. Celălalt vine spre mine şi îmi dă o sticlă cu apă, apoi mă dezleagă la mâini, lăsându-mă să mă întind în căruță. Sticla de apă din cate am băut eu o dau şi Samirei, care la rândul ei o dă şi lui Rami. Toate trei eram aproape complet deshidratate.

Mă întind în căruță, parcă era mai bine întinsă decât să stau în şezândă. Simt cum crampele de la stomac încep să se rărească.

-  Hai să pornim din nou la drum, în ritmul ăsta o să facem o săptămână până în prima localitate. Zice bărbatul care mi-a dezlegat cătuşele.

Căruța se pornește din nou iar stomacul meu îşi face simțită prezența.

-  Samira...eu cred că dacă nu ajungem curând chiar am să mor aici.

Deja era pe înserate când noi am ajuns într-o localitate.

Eram într-o piață şi era plin de lume, care mai de care mai agitați. Eu eram bucurasă că nu mai era aşa de cald şi că nu mă mai zguduie căruță.

-  Unde ne aflăm oare?

-  Suntem în piața de sclavi, zice Rami.

-  Dar ce au de gând să ne vândă ca sclave?

Nici nu apucă bine să termine Samira întrebarea că apare din nou cei doi bărbați imenşi şi ne înmânează câte o plasă la fiecare.

-  Ați face bine să vă schimbați cât mai repede, în o oră începe licitația. Zice unul din ei apoi ne dezleagă şi  pleacă.

Mă uit curioasă în plasă şi văd că erau un rând de haine noi. Mă uit la Samira care dă din cap în semn de aprobare. Începem toate trei să ne înbrăcăm, după ce am terminat vine unul dintre bărbați şi ne ia conducându-ne spre o scenă în jurul căreia se aflau multe persoane, majoritatea fiind bărbați.

Ahmed POV.

Din câte am înțeles eu de la vânzătorul de haine, se pare că aici e o piață de sclavi. Dar GPS ne arăta că fetele sunt aici.

-  Tu Ali, doar nu crezi că beduini aia le-au răpit ca să le vândă ca sclave?

-  Cu siguranță de astta le-au răpit, altfel ce dracu să facă cu ele.

-  Hai să vedem de ce e așa o zarvă mare acolo lângă scena aia.

Ne îndreptăm spre scenă şi nu îmi venea să cred ochilor ce vedeam. Pe scenă erau fetele noastre şi mai o fată cu ele. Începuse deja licitația, m-am panicat , nu aveam nici un plan.

-  Stai aici, participă la licitație, dăle cât mai mult şi zi că le vrei pe amândouă. Eu am un plan, tu fă doar ce îți spun eu. Zice Ali apoi dispare în mulțime.

Urmez sfatul lui Ali şi mă bag şi eu în licitație, explicându-le că eu le vreau pe amândouă. Mai era un bărbat bine îmbrăcat care concura cu mine la licitație.  Ajunserăm la cinci sute de cămile. Vai păcatele mele, dacă ştia asta că eu nu am nici măcar o jumătate de cămilă cred că mi-ar fi luat gâtul instant.