AISHAD ( Finalizată)

1

  Nu am nimic cu religia nimănui cei mai buni prieteni ai mei sunt musulmani Ahmed care are acum  22 de ani şi împreună cu sora lui Jasmin sunt prieteni mei din copilărie. Am trăit atâtea amintiri frumoase înpreună, asta înainte de război , acum au rămas doar amintirile care ne leagă, deşi stăm în același sat nu prea avem timp să ne mai vedem.

Ahmed  a plecat de acasă din cauză că nu a vrut să se însoare cu cine voia tatăl lui şi  sa înrolat într-o formațiune teroristă şi luptă pentru drepturile musulmanilor , rar vine pe acasă . Jasmin sa căsătorit şi are familie deci nu mai prea avem aşa tangențe . Ne vedem rar dar şi când ne vedem nu ne  mai săturăm de povestit. Ea are 2 copii iar acum e deja însărcinată cu al treilea. În pofida faptului că a fost forțată de către familie să se căsătorească de tânără.La vrâsta de 16 ani era deja căsătorită cu un soț ales  de către părinți ei.  O ducea bine se pare că Abdurahim e un soț foarte iubitor şi o respectă mult.

-  Cum e să fii din nou însărcinată?  O întreb eu cam curioasă.

-  E un sentiment minunat nici nu ai idee să știi că în burta ta creşte o ființă care va deveni adult cânva. E o senzație de nedescris.  Ai să vezi când ai să fii mamă.

-  Sper că nu prea curând , eu am visuri mărețe . Vreau să studiez să merg la facultatea de medicină ,să  deschid un centru pentru oameni cu îngrijire medicala gratuită.

-  Draga mea visurile tale sunt prea mărețe pentru vremurile care le trăim acum. E război Aishad nu vezi cum moare lumea  Alah şi-a întors fața de la noi nu ne mai ajută.

-  Tocmai de aia vreau să fac ceva pentru satul nostru.

Deodată se aude uşa de la intrare.

-  Aştepți pe cineva?? Întreb curioasă.

-  Nu, dar poate a venit Ahmed , mama zicea că a venit pentru o săptămână acasă şi de fiecare dată când vine trece şi pe la noi.

Şi pe la mine de ce nu vine, mă gândean eu. În copilărie eram aşa de apropiați, o dată chiar m-a cerut în căsătorie, se pare că toate aceste promisiuni au fost uitate când am ajuns la maturitate.

Nici nu termină fraza bine de zis că pe uşa de la bucătărie intră Ahmed.

Era complet schimbat de când l-am văzut ultima oară. În fața mea stătea un bărbat înalt bine construit de parcă numai mușchi îi dădeau ăia să mănânce acolo. Avea aceeaşi  piele creolă  pe care eu mi-o aduc aminte din copilărie, părul negru ca abanosul iar ochii aveau aceeaşi culoare verde smarald  ca în amintirile mele.Parcă îmi plăcea mai mult Ahmed acesta decât cel pe care îl cunoscusem înainte.

-  Bună Aishad spuse el surprins să mă vadă. Cum o mai duci? Nu ne-am mai văzut de multă vreme.

Ahmed P.O.V

Doamne cât de frumoasă sa făcut nici nu îmi vine să cred.

Părul ei lung care îi trece de fund şi de o culoare neagră , ochii ei albaştri înconjurați de o față aşa de dulce ,  buzele ei hmmm de un roşu aprins parcă te invitau să le săruț.

Doamne nu am putut să o uit niciodată chiar dacă am plecat departe de ea, eu todeauna am văzut-o ca pe viitoarea mea nevastă , o iubesc de când mă știu. Din cauza dragostei pe care i-o port am plecat , am crezut că dacă voi fii departe de ea voi putea să îmi reprim dorința de a o avea, de a o iubii. Într-adevăr am fugit de ea şi de dragostea mea imposibilă.

Tata nu m-ar fii lăsat să mă căsătoresc cu ea deoarece era creştină iar el îmi aranjase la un moment dat o căsătorie cu o fată musulmană , dar ce rol are religia dacă două persoane se iubesc.