Bătucit
Nu le pot acoperi.
Pe ele; vânătăile care îmi acoperă decavata piele aproape lipsită
de culoare.
Nici o tonă de machiaj n-ar putea
să ascundă urâțenia
pe care urmele albastre au creat-o.
Mi-am scufundat trei degete în fondul de ten,
frecându-mi apoi petele desfigurate,
adâugând suficient machiaj
pentru a le acoperi.
M-am uitat fără tragere de inimă la fata care stătea în fața mea,
care mă reflecta;
cât de hidoasă este.
Cercuri negre îi înconjoară
ochii șterși.
Nu a dormit deloc
noaptea trecută;
mintea ei retrăind amintirea
pe care încerca cu toate puterile s-o uite.
Și rănile urâcioase o bântuie,
spunându-i povestea momentului
ei de slăbiciune; de vulnerabilitate.
Dar inima ei ignoră aceste vânătăi; încearcă să-și amintească doar că iubirea e mai importantă.
Mintea ei o aprobă,
dar nu va supraviețui
la final.
E singură.
„Sawyer, scumpo," mama m-a strigat,
iar ochii mi-au fugit spre ușa încuiată care ne separa.
Am privit clanța răsucindu-se,
eșuând în a se deschide.
„De ce ușa e încuiată?"
„Doar un minut," am zis, vocea
clacându-mi din cauza presiunii.
M-am holbat la vânătăile care îmi împodobeau
pielea.
Apoi mi-am privit încheieturile,
urmele lăsate de el fiind încă prezente.
Grăbită, mi-am acoperit gâtul cât de bine am putut cu câteva șuvițe de păr.
Mi-am tras mânecile bluzei,
acoperindu-mi ferm încheieturile.
„Totul e în regulă?" a întrebat,
când am apărut casual în fața
ei, sperând că ochii ei prevestitori
nu-mi vor inspecta corpul.
„Yeah, doar n-am dormit bine,"
i-am zâmbit trist, bătând nervos
cu degetele împotriva
ușii de mahon.
YOU ARE READING
bare [h.s.] - tradusă
Fanfiction❝Când eram mică, Mi-am imaginat că aș putea fi orice voiam. Pot să fiu o prințesă, cu frumusețe și grație, care și-ar petrece timpul sperând să-și găsească Prințul Fermecător. Puteam fi o luptătoare, ucigând dragoni și demonstrându-mi onoarea și cur...