Capitolul 17 -Captiva in iad

6.2K 435 49
                                    

-Cred ca glumesti!  Strig eu,  lovind masa cu pumnul.  Asta e o gluma!  Continui pe acelasi ton enervat,  exasperat... ba chiar obosit de toate astea. 

Nu dureaza mult si un zgomot insuportabil de zgariat pe usa se aude.  Tresar speriata,  apoi usa se deschide cu un scartait puternic.  Ma uit repede in acea directie, sperand ca voi putea sa-l vad pe cel ce m-a distrus psihic atata timp.  Dar,  spre surprinderea mea,  de data asta becul nu a mai fost inchis.  Lumina aratand o fata de femeie. 

Ma uit nedumerita la cea ce coboara scarile spre mine,  nestiind ce se petrece.  Adica in tot acest timp cel care m-a innebunit complet era defapt... o femeie? 

Dar nu,  asta e imposibil.  A vorbit cu mine... I-am auzit vocea de cateva ori... E barbat,  cu siguranta,  gandesc eu buimacita,  dar sunt intrerupta de pasii pe care ii face femeia.  Pasi mari si plini de incredere. 

Era imbracata in negru , singura pata de culoare fiind un sort alb,  patat . Avea parul strans in coc,  iar ochii negrii si ageri imi urmareau fiecare miscare. Expresia de pe fata ei era dura si indescifrabila... De parca ar fi fost obligata sa vina aici. 

-Cine esti?  Se aude vocea mea,  pana la urma . Dar raspunsul ei intarzie sa apara  , asa ca eu continui : De ce esti aici?  Ce vrei sa imi faci?  Raspunde!  Nervii mei se intind la maxim,  dar ea nu prea baga se seama sau nu o intereseaza prea tare,  asa ca ma prinde cu putere de brat si ma trage afara din incapere,  mai mult taraindu - ma pe scari. 
 
   Ajunse in casa,  femeia ciudata inchide usa subsolului,  apoi ma "conduce " pe un hol lung si destul de sinistru,  dar la fel de elegant si... dichisit .

-Unde ma duci? De ce am plecat de acolo?  Pentru ca e ora 12?  Spun eu,  apoi fac o pauza,  sperand ca o sa-mi raspunda, dar se pare ca nici asta nu e posibil.  Vorbeste naibii!  Strig intr-un sfarsit,  dar in loc de raspunsuri ,  ma  aleg doar cu o imbrancitura zdravana. 

Am urcat niste scari,  care nu semanau cu cele de la subsol -abrupt si alunecoase,  acestea fiind drepte si acoperite de un material fin si... dragut? 
 
  Ajungem in fata unei usi duble,  maronie,  ce se afla la capatul holului de la etaj. 

  Usa se deschide apoi sunt surprinsa sa aud :
-Distreaza-te ... pentru ultima data.  Cuvintele ieseau din gura femeii,  ca un cutit ce-mi taia mana.  Nu am timp sa raspund pentru ca sunt impinsa in camera,  iar zavorul usii este tras , astfel fiind captiva in iad.

Scuze de greseli!  :)

Nu te pune cu criminalul...(+18)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum