Vieți ascunse

40~

— Am iubit. De trei luni. ~ Celinne

Când am auzit era să mă înec.

— Ă? ~ Oliver

Celinne a râs puțin.

— Am un iubit. Ai auzit bine. ~ Celinne

— Și... Știi tu.. Puf puf? ~ Oliver

— Nuuuu! Tataaaaaa!! ~ Celinne

— Lasă că îți cumpăr eu personal prezervative atunci. ~ Oliver

— TATAAAAAAAAA!!! ~ Celinne

Am râs puțin.

— L-ai bătut? Așa din dragoste. *râd* ~ Oliver

— Normal. Aproape tot timpul. ~ Celinne

— Asta-i fata mea. Îi dai tare? ~ Oliver

— Nu. Mă joc cu el. Cât să-l speri așa. ~ Celinne

— De aia ești fiică-mea. Sunt mândru. ~ Oliver

Am spus și ambii am râs.

— Totuși, vreau și eu să-l cunosc pe băiat. ~ Oliver

— Sigur. Dar, am o rugăminte... ~ Celinne

— Spune. ~ Oliver

— Se apropie ziua lui și, m-a invitat să dorm la el. ~ Celinne

— Nu. Nici măcar nu-l cunosc. Dacă vrea doar să se folosească de corpul tău?? ~ Oliver

— Haide tata... Doar de data asta. E singurul lucru pe care ți-l cer. Te rog!! ~ Celinne
.
.
.
.
.
După multe alte rugăminți am acceptat să rămână la el peste noapte. Asta fiind azi, mâine fiind ziua lui. Dar, am acceptat cu două condiții. Să-și ia prezervative și, să-l cunosc întâi pe individ.
A fost de acord.
Dacă nu-mi place de individ, nici că mai rămâne la el peste noaptea.
A...stai... Am promis că o las. Fuck.
Din păcate pentru mine și din fericite pentru ceilalți, sunt genul de persoană care își ține promisiunile. Dacă am promis, mă țin de cuvânt.
Cine doamne m-a pus să-i promit???

Celinne a vorbit cu el. I-a spus că vreau să-l cunosc. Din câte am înțeles de la ea, tipul e singur acasă deci putem merge oricând.
Cam dubios. Să nu știe părinții tăi că urmează să-l cunoști pe tatăl iubitei tale?
Cel mai bine era să spună că trebuie să așteptăm să se întoarcă ai lui acasă, ca să-i cunosc și eu pe ei. Până la urmă, vreau și eu să știu cu cine am de-a face.
Cu toate astea, am stabilit să mergem azi. Deși am câteva îndoieli legat de asta. Vom vedea.

— Ești gata? ~ Oliver

Am întrebat-o pe Celinne. A ieșit din cameră, aprobând.

— Hai să mergem atunci. Oprim să-i luăm și un cadou? Ziceai că mâine e ziua lui. ~ Oliver

— Da. Și știu exact ce să-i luăm. ~ Celinne
.
.
.
.
.
Spre surprinderea mea, i-a cumpărat o minge de volei, genunchiere și manșete.
Face cumva volei individul? Dacă da, ar trebui să mă știe de la televizor.
Ne-am urcat înapoi în mașină și am plecat către adresa lui.
Am ajuns în fața unei case drăguțe. Nu e o casă extrem de mare, dar nici una mică. E modestă și, chiar arată bine.
Băiatul ne aștepta în fața casei.
Am coborât din mașină și am mers la el. Ne-a poftit înăuntru, închizând ușa după noi.
Ne-am așezat pe canapea, iar discuția a început.

— Deci, am înțeles că ai tăi sunt plecați. ~ Oliver

— Da.. Au spus că se vor întoarce în câteva zile. ~ Michael