Vieți ascunse

19~

Se uită la mine și țipă dintr-o dată :

- CE NAIBII MAI VREI??! ~ Zack

- Daca-l iubești cu adevărat du-te la el și rezolvă ce ai stricat deja. ~ Oliver

Spun apoi dispărând fără urmă.
.
.
👬Zack pov👬
.
.
Mă uit la Oliver cum îmi spune să merg înapoi. Totuși e ceva... diferit. Expresia de pe fața lui.. Pare deprimat în combinație cu tristețe și regret.
Văd apoi cum dispare.
Ce să fac? Să merg înapoi la Hector? Oare chiar e o idee bună...?

Mă teleportez înapoi acasă. Merg spre cameră și bat la ușă. Hector nu spune nimic, dar eu intru.

- Hector.. ~ Zack

Hector se uită la mine și începe să plângă. Ce am făcut-

- Îmi pare rău.. ~ Zack

- Taci. Nu vreau să aud nimic de la tine. ~ Hector

- Dar- ~ Zack

- NICIUN DAR! Ai plecat când aveam cea mai mare nevoie de tine. Poate că Oliver avea dreptate! ~ Hector

- Știu că ești supărat pe mine, dar nu-i da dreptate imbecilului ăluia! ~ Zack

- OLIVER NU-I IMBECIL! ~ Hector

- BA E. RECUNOAȘTE ODATĂ! ~ Zack

- POATE CĂ TU EȘTI IMBECILUL! M-AI ABANDONAT, ZACK! AVEAM NEVOIE DE TINE! TOT CE AVEAM NEVOIE ERA O AMĂRÂTĂ DE ÎMBRĂȚIȘARE! ~ Hector

- MI-AM CERUT SCUZE! ~ Zack

- SCUZELE NU REZOLVĂ NIMIC! EȘTI UN IDIOT DACĂ CREZI ASTA! M-AM SĂTURAT SĂ FII LA MUNCĂ ÎN PERMANENȚĂ! M-AM CĂSĂTORIT CU ZACK NU CU FANTOMA LUI! ~Hector

- AM VENIT ÎNAPOI DOAR PENTRU TINE! ~ Zack

- PENTRU MINE SAU PENTRU CORPUL MEU?! DE CÂND NE-AM CĂSĂTORIT SINGURELE MOMENTE CÂND STĂM ÎMPREUNĂ SUNT CÂND MI-O TRAGI. APOI NICI NU MĂ IEI ÎN BRAȚE! MÂ LAȘI ȘI TE CULCI! ~ Hector

Nu spun nimic și văd cum Hector își dă verigheta jos de pe deget și o aruncă.

- CE NAIBII CREZI CĂ FACI?? ~ Zack

- OLIVER AVEA DREPTATE! DIVORȚEZ. ~ Hector

Spune și pleacă nervos.
Ce am făcut...?
Imediat ies din cameră și merg după Hector.
.
.
✨SkipTime✨
.
.
Au trecut patru luni de când ne-am certat. Până la urmă ne-am împăcat, chiar dacă destul de greu. Nu a fost ușor să-l conving pe Hector să mă ierte. Acum trebuie să plec la muncă. Am tot încercat să amân anumite lucruri de făcut ca să stau mai mult cu Hector. Nu prea mi-a ieșit. N-am prea reușit să stau cu el atât timp cât mi-am propus. Astăzi însă i-am promis că stau cu el când vin.
.
.
✨SkipTime✨
Hector pov :
.
.
Stau pe canapea și citesc o carte. Zack e plecat de ceva timp. Mi-a promis că azi stăm împreună și sper ca așa să fie. Oliver s-a întors și el de oriunde s-a dus. 3 luni a fost plecat. Încep să cred că el chiar a fost afectat cu adevărat de cuvintele alea. Data viitoare o să-mi țin gura.
Las gândurile astea deoparte și continui să-mi citesc capitolul. Trec de câteva pagini și la un moment dat aud niște pași. Cineva cobora de la etaj. Când mă uit, Anto.
Vine la mine și spune :

- Hector um... trebuie să vorbim ceva. Te rog lasă-mă să-ți explic.. ~ Anto

- De ce acum? ~ Hector

- E ocazia perfectă pentru că Zack e plecat. Dacă vine și mă vede mă ia la bătaie. ~ Anto

- Poftim? Zack nu te-ar lua la bătaie pentru asta. ~ Hector

- Tocmai despre asta e vorba. Lasă-mă te rog să-ți explic cât încă e timp. ~ Anto

- Fie, zi-mi. Dar grăbește-te până nu ajunge Zack acasă. ~ Hector

Se uită la mine și zâmbește. Începe mai apoi să explice :

- Ziua în care am intrat în comă... ~ Anto

- Știu... Din ziua aia ai început să mă ignori complet, după mi-ai spus chestiile alea și te-ai despărțit de mine.. ~ Hector

- Nu. Adică, da, am făcut toate astea, dar... am fost obligat.. Aveam garda jos și m-a prins fix în momentul ăla... ~ Anto

- Ce? Cum adică obligat? Cine te-a prins? Explică-mi!! ~ Hector

- Hector. E vorba de Zack aici. În toată povestea el e protagonistul malefic. Aveam garda jos și fix în acel moment și-a înfipt mâna în gâtul meu. Mi-a zis că dacă nu te ignor și nu mă despart de tine îmi înscenează vinovăția față de tine, chemând-ul pe Oliver. Și Oliver e... Oliver-. Tuturor ne e frică de el, acum că s-a impus așa. Hector. Încă te iubesc. Enorm! Chiar vreau să mă revanșez. Îmi pare EXTREM de rău pentru ce am făcut. Vreau doar să- ~ Anto

Nu apucă să-și termine propoziția că Zack intră în casă.

- AM VENIT!!! ~ Zack
Strigă el în timp ce se descălța.

Anto a rămas doar surprins. Nu știa ce să facă. Nu pare să se poată mișca. Zack face câțiva pași spre noi. În clipa în care îl vede pe Anto, expresia de pe fața lui devine una nervoasă. În secunda doi se repede spre Anto.
Mă ridic repede în picioare și mă pun în fața lui Anto cu mâinile întinse în lateral. Eram extrem de nervos pe Zack. Mai ales după ce am auzit acum câteva secunde.

- SĂ NU ÎNDRĂZNEȘTI SĂ TE ATINGI DE EL! ~ Hector

- POFTIM? D- ~ Zack

Nu-l las să spună mai multe că zic :

- TACI! DACĂ NU EXISTAI ERAM ÎNCĂ CU EL. SĂ-L AMENINȚI CĂ ÎI ÎNSCENEZI VINOVĂȚIA?! EȘTI NEBUN ZACK?!NU-MI VINE SĂ CRED CĂ L-AI BĂGAT ÎN COMĂ! ~ Hector

Evident că am început să ne certăm. Iar... Țipam din ce în ce mai tare. Mi-a ajuns până peste cap tot ce face.

- Divorțez. ~ Hector

- CE?! ~ Zack

- Ce-ai auzit. Nu mai dau înapoi de data asta.

Îmi scot verigheta și o pun pe măsuța de cafea.

- Vreau actele până mâine, sau îi spun lui Oliver să facă rost de ele. ~ Hector

- NU POȚI FACE ASTA! ~ Zack

- Am făcut-o deja. ~ Hector

Zack s-a enervat și mai tare. Vine spre mine. Mă uit în sus la el. Îi văd mâna venind spre fața mea. Simt apoi cum obrazul strâng începe să mă usture. Tocmai m-a... PLESNIT?!

- Oliver. ~ Hector
Șoptesc ușor.

În clipa următoare...

Va urma...