Vieți ascunse

11~

Lasă cafeaua pe masă mai apoi se îndreaptă ușor spre mine. N-am de gând să mă mai ascund tura asta. Dacă face ceva o să iasă urât. Ajunge fix în fața mea la 3 cm de mine. Nu e cu mult mai înalt. Cam 5 cm. Îmi apucă bărbia cu două degete și-mi ridică capul.

- Alegi calea ușoară sau calea grea? ~ Zack

- Aleg să mă lași, ca să nu iasă urât. ~ Oliver

Incepe să râdă.

- Să iasă urât? *Râd* De la tine? *Râd iar* ~ Zack

După ce se oprește din râs îmi pune o mână pe talie și mă lipește de el. Înaintează, eu mergând cu spatele și mă urcă pe blatul mesei din bucătărie.

- Mai atinge-mă odată și-ți promit că nu mai prinzi ziua de mâine. ~ Oliver

Mă strânge încet de fund apoi râde ușor. Până aici ți-a fost.
Îi trag un pumn în față destul de tare. Cade pe jos în fund sprijinindu-se pe coate. Mă dau jos de pe blat și fac să apară pe mine costumul cu care am fost îmbrăcat când l-am amenințat pe Anto. Masca îmi apare în mână și mi-o pun pe față.
În momentul în care Zack mă vede rămâne stană de piatră. Era speriat, chiar îngrozit. Nu știa ce să zică. Inima îi bătea din ce în ce mai repede. Pulsul accelerat îl făcea să respire accentuat și rapid. Voia să se miște dar corpul lui nu-l asculta. Deși ascunde asta, îl citesc mult prea ușor.
Merg în fața lui și mă așez într-un genunchi. Mă uit în ochii lui, iar el într-ai mei. Imediat o durere uriașă de cap îl apucă.

- AGH..! ~ Zack

La auzul țipătului zâmbesc. Mi se fac ochii roșii și mă uit la brațul lui. Îi explodează imediat cum l-am țintit cu privirea. Zack continua să țipe de durere. Auzul țipetelor lui mă făceau să vreau și mai mult să-l torturez.

- Deci, încă mai crezi că nu se poate lăsa urât~? ~ Oliver

- N-nu! NU, TE IMPLOR STOP! AGH!! Î-ÎMI PARE R-RĂU! D-doar te r-rog.... AAGH- L-LASĂ-MĂ...! ~ Zack

Râd malefic. Râsul ăla a lui Light din Death Note, dar de 7 ori mai înfricoșător. Zack era traumatizat. Se vedea pe fața lui.
Îi pun mâna pe cap. Pentru o secundă am vrut să-i explodez capul, dar apoi am zis că l-am traumatizat destul pentru început. Îl vindec, mâna crescând-ui la loc, iar durerea de cap dispărând.
Îl apuc de păr și îi dau capul pe spate obligând-ul să se uite la mine.

- Spune cuiva cine sunt și îți jur pe codul criminalilor că nu mai scapi viu. ~ Oliver

Îmi fac costumul să dispară și hainele de casă să apară pe mine. Masca face puf ca prin minune.
Mă uit la Zack încă odată înainte să ies din bucătărie. Clipesc cu un ochi și plec de acolo.
.
.
Hector pov:
.
.
Stau pe pat și aștept ca Anto să se întoarcă.
Las-o baltă m-am plictisit să aștept.
Mă dau jos din pat și mă îndrept spre ușă. O deschid și mă uit prin părți. Nu e nimeni pe hol așa că ies și merg să-l caut pe Anto. Ajung afară pe terasă unde Zack fuma o țigară. Mă uit la el, ca mai apoi el să se uite la rândul lui la mine.

- Um, l-ai văzut pe Anto? Ultima oară a fost cu tine. ~ Hector

Termină țigara și o aruncă la gunoi. Se apropie puțin de mine spunând :

- Ah, da, Anto. Trebuia să discut ceva cu el, însă a fost atacat pe neprevăzute. Am fost cu el la spital după toată lupta. Doctorii au zis că va sta în comă câteva zile. Din fericire doar atât. ~ Zack

Evident, Zack mințea. După ce l-a bătut bine pe Anto s-a dus în bucătărie, nu la spital, în bucătărie, însă, venind Oliver. Evident, a fost mult prea speriat după, așa că s-a dus pe balcon pentru a se calma cu o țigară. Hector, săracul, așteptase tot acest timp după Anto, care era în comă.

- CE?! COMĂ?! ADICĂ L-AI LĂSAT SA FIE BĂTUT FĂRĂ SĂ FACI NIMIC?! ~ Hector

- Ohoo, stai ușurel piticule. N-a fost vina mea. Eu m-am luptat cot la cot cu el, dar tot ăia au fost mai puternici. ~ Zack

- Vino și cu o replică credibilă.. ~ Hector

Câteva lacrimi îmi invadează ochii, însă nu sunt atât de accentuate încât Zack să observe.

Se uită la mine dar îmi întorc capul în altă parte ca să nu vadă că plâng. Se uită la mine apropiindu-se ușor.

- Hei~ ~ Zack

Mă întorc și mă uit la el. Vine ușor spre mine. Mă dau mai în spate până mă lipesc de perete. Zack e foarte aproape de mine. Mult spus Zack. Îi ajung cu capul unde nu trebuie. Se apleacă și se uită la mine.

- Te ajut eu să treci peste. ~ Zack

Înghit în sec și spun cu juma' de gură :

- C-cum?? ~ Hector

Mă ia pe sus stil mireasă eu realizând instant la ce s-a referit.
Încep să mă foiesc ca să-mi dea drumul însă nimic.

- NUU! LASĂ-MĂ JOS!! ~ Hector

- Shh~ O să-ți placă, promit. ~ Zack

Mă zbăteam degeaba. Zack e de trei ori cât mine și îndeajuns de puternic încât să mă țină nemișcat.
Încercam să scap dar nimic. Abia în cameră mi-a dat drumul și asta după ce ușa s-a încuiat singură și Zack m-a trântit în pat.
.
.
🛌SkipTime🛌
.
.
Evident că mi-a tras-o. N-a fost îndeajuns de mulțumit cu Oliver. Se ridică din pat. Hainele apar pe el, iar apoi se îndreaptă spre ușă. Nu știu cum, sau de ce, dar înainte să apuce să deschidă ușa am..............

Va urma...