Vieți ascunse

1~

Mă uit încă odată pe actele primite ieri. N-ar fi fost un contract așa greu dacă nu trebuia sa lucrez cu el.
Ok, lăsând treaba asta deoparte, mă numesc Oliver. Oliver Williams. Sunt jucător de volei profesionist. Am cele mai puternice atacuri de pe continent. O grămadă de medalii si diplome. Adversarii se tem de mine când mă văd în meci. Singurele meciuri pierdute au fost în clasele primare, când abia știam sa joc.
Dar. În secret am 2 vieți într-un fel. Pe lângă viața normala de sportiv, sunt criminal. Conduc o întreagă organizație. Criminalii din umbră. I-am creat, i-am crescut ca să zic așa și i-am antrenat să devină cei mai buni criminali.
Evident există mai multe organizații de criminali. Criminalii albi, gri, negrii si maro. Toti sunt puternici dar cei din umbră sunt cei mai buni.
Urma să semnez un act destul de important. Până la urmă, lucrez cu unul din cei mai buni. Zack. Zack e unul din cei mai buni afaceriști. Urmează să semnez transferarea unuia din criminalii maro în criminalii negrii. Ajunge și ăsta un pic mai bun. Criminalii maro sunt cei mai slabi.
Semnez într-un final.
Pentru moment, las viața de criminal deoparte. Azi mă întâlnesc cu prietenii mei cei mai buni. Antonio și Hector. Și ei sunt jucători de volei. Așa ne-am cunoscut. La clubul de volei din clasele primare.
Las pixul jos și merg spre ieșire. Îmi iau un hanorac din cuier și-l pun pe mine. Ies din casă încuind ușa în urma mea.
În weekend avem meci cu cea mai bună echipă din Europa.
Noi locuim in Statele Unite ale Americii. In America de Nord.
Merg până în parcul de lângă casa mea. Mă uit după Hector. Trebuia să mă întâlnesc întâi cu el mai apoi îl luăm și pe Antonio.
Simt dintr-o dată cum cineva se bagă în mine.
Mă uit în spate și văd un tip puțin mai înalt decât mine.

– Fii mai atent. Mai ales ca mă puteai ocoli. ~ Oliver

– Scuze, dar ma grăbesc.
Spune și pleacă.

Îmi pun mana pe spate și scot cipul de urmărire pus pe mine.
Mă uit la tip și spun :

– Anto, data viitoare când vrei să pui așa ceva pe mine fă-ți un plan mai elaborat~       ~ Oliver

Se oprește din mers cu spatele la mine. Se întoarce ușor și spune :

– Știi măcar cu cine vorbești? ~ Anto

– Să vedeeem.. Șeful criminalilor albi?

Se uită la mine puțin încruntat spunând :

– Pentru un criminal maro știi prea multe. Abia acum vrei să te transferi în cei negrii. ~ Anto

Spune și râde încet

Am uitat să menționez faptul că aproape nimeni nu știe de criminalii din umbră? Probabil că da. Criminalii albi știu despre mine că sunt unul din cei mai slabi. Așa îmi pot ascunde identitatea reală foarte bine. Exact ceea ce vreau.

Pleacă mai departe de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.

Îl ignor și îl văd pe Hector venind.
Îi fac cu mâna ca să mă observe. Vine la mine zicând :

– Care-i faza cu tipu ăla? ~ Hector

– Meh, nimic important. ~ Oliver

– Mh, dacă zici. Apropo, meciul are loc maine, nu mai e in Weekend. ~ Hector

– Vai superb. Hai să-l luam și pe Antonio și hai la sala de sport. ~ Oliver
.
.
🏐SkipTime🏐
.
.
A trecut și ziua asta. I-am înroșit mâinile lui Hector cu atacurile mele. Antonio dă cele mai bune, înalte si rapide pase. În combinație cu viteza și puterea cu care dau în mingea aia, Hector va avea mâinile roșii și mâine.
Ajung acasă, fac un duș rapid și mă bag direct în pat. Mâine e o zi importantă, așa că vreau să am energie.
.
.
☁️ Dimineața ☁️
.
.
Mă trezesc și mă ridic în fund. Mă uit la ceas și observ că e 8:30. La 9 trebuie să fiu la autocar. E ok, pentru că fac 5 minute până acolo. Mă dau jos din pat și încep să mă pregătesc. La fără 10 ies din casă.
Ajung rapid la autocar. Îmi pun bagajul și urc.
Mă așez lângă Hector și Antonio.

– A venit atacantul nostru preferat. ~ Antonio

– Da da, să vedeți ce le fac astăzi adversarilor. ~ Oliver

În câteva ore am ajuns la sala de sport. Trebuie să recunosc că pe dinafară arată destul de bine. Sunt curios cum arată pe dinăuntru.
Coboară toți din autocar și intrăm în sală.

– Uău.. arată... bine. ~ Hector

Îl ignorăm și mergem în vestiar să ne schimbăm.

– Waaaaah. Am auzit că ridicătorul lor are strategii destul de bune. ~ Kai

– Cică sunt faimoși pentru fentele lor. ~ Eric

– Mă lași? Fente ca fente, dar la cum se duce Hector după mingi, nu prea cred că îi ajută. ~ Luka

– Tot Oliver rămâne arma noastră secretă. ~ Hector

– Oo merci merci. O să-i fac și pe ăștia să se sperie de mine. ~ Oliver

– Să bagi râsu' ăla după ce ataci. ~ Antonio

– Ascultă numai. Azi am un chef aparte să-i sperii. ~ Oliver