Vieți ascunse

12~

Nu știu cum, sau de ce, dar înainte să apuce să deschidă ușa am spus :

- Nu pleca... ~ Hector

Se oprește pentru două secunde și se întoarce cu fața la mine.

- Ce ai spus? ~ Zack

Evit contactul vizual cu el întorcându-mi capul în altă parte. Îi aud pașii apropiindu-se de pat. Mă mai gândesc puțin apoi spun :

- Întâi mă violezi apoi pleci și mă lași așa?! ~ Hector

- Hm, deci nu vrei să plec. ~ Zack

- Nu la asta m-am referit!!!!!! ~ Hector

- Fie. Am să stau cu tine. ~ Zack

Simt cum se pune în pat lângă mine. Fața mea devine roșie în momentul în care își pune mâna în părul meu. Începe să mă mângâie ușor. Mă întorc cu totul la el, însă în momentul acela văd cum Zack se holbează la mine. Instant realizez cât de roșu eram la față și mă întorc înapoi cu spatele.

Shit.

Fața mea era acum mai roșie decât sângele.

Nu, Hector. Nu-ți place de el. Dar e așa sexy fără tricou. NU!!
Dar stai. Cum se face ca Anto a fost atacat fix când era cu Zack?!

- Zack. Cine l-a atacat pe Anto?! ~Hector

- Criminalii din umbră. Au venit cei mai buni. Însuși.....Cel din Umbră.....l-a atacat pe Anto. Am încercat, chiar am încercat să-i oprim. Pe Anto l-au lăsat lat. După ce au plecat i-am verificat pulsul. Era foarte scăzut.. ~ Zack

Stai așa. Adică tu-mi spui mie că Oliver i-a luat pe "cei mai buni" și s-a dus să-l atace pe Anto. Și dacă au fost "cei mai buni" eu de ce n-am știut nimic. Fac parte din cei mai buni!!

Dau să zic ceva dar Zack mi-o ia înainte :

- Știu că faci parte din cei din umbră, dar nu ți s-a spus nimic pentru că știm cu toții că-l iubești pe Anto. ~ Zack

Ce mă? Tocmai ce mă gândisem la asta. Cum a-
Doar nu citește gânduri....nu- ?

- Dar liniștește-te. Anto o să fie bine. ~ Zack

Spune și simt cum mâinile lui ajung înfășurate in jurul corpului meu.

Shit. Și totuși se simte bine....

Zack continua să mă țină.

- Uh, Zack. Cred că e deajuns cu îmbrățișarea asta. ~ Hector

Nimic. Parcă era mut.

- Zack, ajunge.. ~ Hector

Tot nimic.

- Z-Zack- ~ Hector

Mă strângea din ce în ce mai tare. De fiecare dată când ziceam ceva.

- Z-Zack... A-ajunge-...... ~ Hector

Începeam să respir mai greu. E puternic fizic iar ăsta e un dezavantaj pentru mine, un pitic de 1.50.
Încep să mă zbat în speranța de a-mi da drumul.
Continua să ma strângă.
Începusem să tușesc.

- Zack.. *tuse* ga....ta...~ Hector

Tot ce făcea era să continue. Deja nu mai puteam respira aproape deloc. Tușeam foarte mult. Nu puteam vorbi.

-Z-Za *tuse*....... Zack *tuse* g-gata- ~ Hector

Simțeam cum mi se taie respirația definitiv. Începeam să amețesc.
Tot ce-mi trecea în momentul ăla era să-l strig pe Oliver. Știam că dacă fac asta leșin. Nu mai aveam putere în mine mai deloc. Ori îl strigam pe Oliver și leșinam ori leșinam din cauza lui Zack. Oricum făceam, tot leșinam.
Îmi adun ultimele puteri din mine și strig, nu prea tare :

- Oliver! ~ Hector

Când a auzit, Zack m-a strâns mult mai tare. În clipa următoare mi s-a rupt firul. Am văzut doar negru în fața ochilor. Ultimul lucru pe care l-am văzut a fost expresia nervoasă de pe fața lui Oliver.
.
.
⚠️Oliver pov⚠️
.
.
Eram în sala de sport cu Antonio. Ne antrenam pentru următorul campionat de volei. Urma să încercăm atac de minus tempo. Am făcut tempo 1, 2 si 3, dar minus tempo niciodată.
Îi pasez lui Antonio. In clipa următoare plec de pe loc. Alerg și-mi fac elanul de atac. În clipa în care sar Antonio pune mâna pe minge și dă un pas rapid și scurt. Lovesc mingea cu atât de multă forță încât ricoșază până în tavan.

- Bine mă, bine!~ Antonio

- Tch. Din contră. Am luat fileul și am sărit cam jos. Având în vedere că pot sa sar mai înalt. În plus, mingea s-a dus în out. N-am reușit să închid palma la timp. ~ Oliver

- Păi, wow. Hector avea dreptate când spunea că ești exigent cu tine și observi și cele mai mici greșeli. ~ Antonio

Nu spun nimic și merg să adun mingile de pe partea cealaltă a sălii. Nu fac mai mult de doi pași și aud vocea lui Hector care-mi striga numele. Mă teleportez la el în secunda 2.
Când văd, simt cum o venă începe să mi se accentueze pe gât.
Hector gol, care abia respira. Zack nervos și speriat, care îl ținea mult prea strâns.
Mă uit la Hector. Niște vânătăi micuțe își făcuse apariția pe corpul lui. Dând la o parte mușcăturile și vânătăile făcute de Zack.
Mă uit la el. Continua să-l țină pe Hector strâns.

Îl apuc de păr și îl ridic din pat. Mă uit la el foarte nervos dar în același timp surprins.

- AI ÎNNEBUNIT OMULE?! VREI SĂ-L BAGI ÎN HIPOXIE CEREBRALĂ?! ABIA RESPIRĂ! CE DRACU I-AI FĂCUT!? ~ Oliver

Nu putea vorbi. Nu se putea mișca. Nu putea respira. Era atât de terifiat, traumatizat si terorizat de mine încât nu putea face nimic. Expresia lui era una îngrozită. Atât de frică îi este.
Îl trântesc de perete atât de tare încât în peretele care ducea în hol a rămas o gaură imensă.

- Oh, ia uite. Ți-am făcut o ușă nouă. ~ Oliver

Merg pe hol la Zack. Stătea întins pe jos. Plin de sânge. Îi curgea sânge de după ureche.

- Ți-ai spart capu' ~ ~ Oliver

Se ridică în fund, sprijinindu-se în coate. Încerca să se dea în spate. Tot ce putea face era să dea puțin din coate. Degeaba.
Merg mai aproape de el.

- Stai puțin aici, mă duc să-l vindec pe Hector.

Intru înapoi în cameră. Hector era în continuare în pat. Îi verific pulsul. Scăzut peste medie. Nu-i de bine. Îi pun mâna pe frunte și verific dacă a pățit ceva. 3 secunde în plus și făcea hipoxie cerebrală. Am ajuns la fix. Creierul n-a fost afectat foarte mult. Mă uit prin amintirile lui.
Zack e ca și mort.
Îmi pun mâna pe pieptul lui Hector. Încep să-l vindec. Ușor, ca să nu ating alte glande sau să fac vreo prostie. Ar trebui să se trezească în 5 minute. Îi fac hainele să apară pe el.

Acum. Să mă întorc la Zack.

Merg înapoi pe hol și mă uit la Zack. Stătea în același loc, dar într-o baltă de sânge micuță.
Mă uit la balta de sânge. În clipa următoare mă lovește ideea. Zâmbesc malefic și mă uit la Zack iar. Mă apropii de el și......

Va urma~