Vieți ascunse

27~

Mă uit la el și văd cum roșea incontrolabil. Am râs puțin de situație.

- Stai, tu așa dormi mereu? ~ Hector

- Fără tricou? Da. ~ Oliver

Nu mai spune nimic și se întoarce la cartea lui. Am o idee genială.
Mă pun în pat. Ideea e ca el să creadă că dorm, ca să văd ce face. Îmi poate citit gândurile, așa că am făcut o vrajă care îl face să vadă ceva ireal. Adică el va vedea că visez, când defapt mă gândesc la cu totul altceva. Am stat câteva minute fără să mă mișc că să pară că am adormit. După puțin, Hector se uită la mine.

- Dormi? ~ Hector

Spune în șoaptă. Niciun răspuns. Își închide ochii și-mi citește "gândurile". "Visam".

- Deci doarme. ~ Hector
Spune în șoaptă.

Planul merge perfect. Mai trec câteva minute și Hector își lasă cartea pe noptieră. Stă puțin fără să facă nimic. Mai apoi, dă pătura la o parte. Se uită puțin la mine, apoi își pune mâna pe abdomenul meu. Începe să pipăie fiecare părticică de pe pieptul meu. Mai apoi se pune peste mine și... mă sărută? Wow... Încep să cred că el chiar are sentimente pentru mine. Când simt că se dă jos ușor, îl prind de încheieturi și schimb locurile. Acum eram eu deasupra.
Fața lui devine una mirată și roșie ca sângele.
Râd ușor.

- Chiar credeai că dorm? ~ Oliver

Nu spune nimic, dar se uită la în ochii mei. Mă sărută instant. Nu ripostez. Din contră, adâncesc sărutul, devenind unul adânc și pasional. Lipsa de aer își face apariția însă nu ezit și continui sărutul. Hector mă mușcă ușor de limbă și abia atunci realizez că aproape se sufocă și mă opresc. Am continuat totuși cu mai multe săruturi micuțe și cu unele puțin mai lungi.
Am simțit la un moment dat cum începe să mi se scoale. M-am oprit din a-l săruta pentru că știam că dacă mi se scoală, n-o să mă pot abține și-o să-l fac să zbiere. Și aici nu vorbesc de tortură. M-am pus înapoi lângă el. În plus, dacă nu mă opream urma să pierd câteva ore bune de somn făcându-l să geamă incontrolabil.
Hector n-a mai spus nimic și s-a culcat, eu făcând la fel.
.
.
👊🏽SkipTime👊🏽
.
.
E deja dimineață. Sunt deja în curte. Mi-am făcut înviorarea ca în fiecare dimineață. Urmează să încep antrenamentul.
Trec câteva secunde și sensei apare.

— Bună dimineața! ~ Yu

— Bun- ~ Oliver

Nu apuc să-mi termin salutul de dimineață că aud direct :

— 60 de flotări. ~ Yu

Nu mai comentez și mă pun să le fac. Termin și mă ridic. Sensei îmi dă una peste spate.

— AGH-  ~  Oliver

Mă aplec puțin după ce simt lovitura. A nimerit punctul slab-

— Vai. Dacă faci așa doar dintr-o lovitură simplă ca asta o sa cazi de tot în luptă.  ~ Yu

— Dă-mi una oriunde altundeva și rămân fără reacție. Acolo e singurul meu punct slab. Pe spate. L-ai nimerit. ~ Oliver

Imediat după simt o lovitură pe piept. Cum ziceam, am rămas fără reacție. Loviturile de genul nu mă afectează deloc. Mai puțin pe spate, în acel punct.

— Aha. Înțeleg. Trebuie să facem ceva în legătură cu punctul ăsta. Deși e greu de atins. Totuși, de când ai puncte slabe ca ăsta? ~ Yu

— Invazia. Am fost înjunghiat pe la spate cu un tentacul. Aveam o rană destul de adâncă. Însă m-am forțat prea mult ca să termin invazia și mi-a fost greu să mă refac. De aia am rămas cu o cicatrice frumoasă. Punctul slab e fix acolo. ~ Oliver

— Da-ți tricoul jos ~ Yu

Îmi scot tricoul și sensei se uită atent pe spatele meu. Cicatricea are o formă de triunghi, dar este cumva rotunjit în loc de ascuțit. Pipăie ușor spatele până ajunge la cicatrice. Apasă ușor pe ea.

— Agh-  ~  Oliver

— Oliver, e grav. Dacă ți se nimerește punctul ăsta în luptă n-o să sfârșești bine. Nu mă refer la durerea fizică. O să pari slab. ~ Yu

Nu sunt slab. Începe să mă enervez cu fiecare cuvânt în plus care mă făcea slab.

— N-o sa te creadă puternic. O să fii josnic. ~ Yu

Furia mea creștea din ce în ce mai mult. El continua să mă subestimeze, până când am țipat :

— NU SUNT SLAB! ~ Oliver

Strig și un tunet se aude odată cu strigătul meu.
Câteva secunde liniștea își făcu apariția.

— Ai trecut testul. ~ Yu

— Ce test? ~ Oliver

— Știam de punctul tău slab. L-am lovit intenționat. Am observat un lucru la tine de când te-am cunoscut. Când te enervezi nu mai simți durere deloc. Te-am lovit în punctul ăla când te-am înfuriat. N-ai simțit. Dacă te gândești la ceva ce te enervează în timpul oricărei lupte, nu vei mai băga de seamă durerea și vei câștiga ușor. ~ Yu

N-am mai spus nimic. Doar am continuat antrenamentul.
.
.
🕸️SkipTime🕸️
.
.
Suntem toți în sufragerie. Eu, Hector și Antonio vom avea meci așa că i-am anunțat pe toți când și unde să vină.
De la subiectul volei am ajuns să discutăm despre întrunire, putere, invazie, iar acum despre Silver.
Cel "dinaintea" mea. Cel puțin așa se spune.

— Așa am auzit, că Silver exista dinaintea Celui din Umbră . ~ Anto

— Cel care ucide din plăcere, dorință și sete de sânge. Nu ți se pare asemănător cu cel din umbră? ~ Oliver

— Oh te rog. Nu compara o legendă ca Silver cu Cel din Umbră. ~ Anto

— Silver. Așa de puternic.. ~ Oliver

— Păcat că nu ești mai bun decât el. ~ Anto

— Poate că nu sunt mai puternic decât el. Dar...știi de ce? ~ Oliver

— De ce...? ~ Anto

— Pentru că...
.
.

Va urma~

.
.