Volume de aer IV

E bine asa...

Motto: " de unde le scoti, frate?!" (spusa unui prieten)

E bine asa, ca nu mai sunt un om real!
La 50 de ani am devenit o himera in mintea altora
si n mintea mea,
Si e bine ca tot ce mi a mai ramas,
e numai imbracamintea asta,
pe care mi o imbraca lucrurile pe care
le ating
sau fapte carora le port fara sa vreau numele,
si si spun acum, dupa mine, ca si cand
ar exista: exist!
E bine asa,
si asta inca nu inseamna nimic,
pentru ca e pace!

Sincer, nici eu nu credeam sa ajung
atat de repede
aici,
unde nimic nu mai e individual, particular,
ca si cum am fi toti intr un laborator de fizica nucleara
si lucrurile o iau razna,
iar Manuel nu mai exista pt. nimeni,
nici macar pt. el,
unde sufletul lui nu mai e sufletul lui
si unde inima acestuia nu mai este
aia veche stiuta, de javra ordinara, implicata,
ci pur si simplu nu mai este,
nici esenta,
nici nimic!

Doar o vertebra a mea (asta o simt eu),
o simt acut,
inca calatorind prin lume,
la nu stiu ce nivel,
cuantic,
sau dracu sa ma ia la care si cum ii spune,
incapatanata ca un politist beat intr o
Vinere a Mortii,
la volanul unui Mustang si ala furat,
amintind unora si altora, aleatoriu,
de orgiile unui altfel de miez de noapte,
cand un somnambul adanc ranit,
vietuia,
ca si cum ar fi trait azi, printre noi,
si n jurul lui existau numai pitici,
multi, mici si nenumarati,
si toti cu niste felinare aprinse...
de tot rasu'.

Dar Autostrada e libera,
drumul e infinit
si eu delirez si parcurg totul,
in maxima viteza!