Cand toate lucrurile se petrec
cum si cand se petrec,
cu noi si cu lucrurile din jur
ramane intotdeauna
o parte solitara
in fiecare dintre noi,
care nu petrece cu noi
nici cu celelalte,
lucruri de aiurea.
Este partea care nu se aduna lumii
si care nici nu devine un rest al ei.
Cu partea aceasta
mi as fi dorit sa pot scrie poemul de fata
dar nu mi a iesit.
Tot ce mi a iesit a fost un poem care numai
o barfeste,
dar noi ne cunoastem cat de cat
si ne stim bine:
mereu ne au fost dragi
lucrurile pe care numai le am banuit in apropierea noastra
YOU ARE READING
Volume de aer IV
PoetryDIN SERIA ''VOLUME DE AER'' (pe celalte din serie le găsiți tot aici pe wattpad) SCHIȚA de pe copertă DE JONI STOIAN
