Heii dragilor! Este vineri (intram in ultimul weekend din vacanta de vara) si este next la TBS !
Apropo. O.M.F.G am reusit sa facem 20k la carte !!!!
(Pot sa sar in sus de fericire?Pot,pot?)
Am muncit mult, am parcurs multe capitole impreuna si in sfarsit dupa atata timp a aparut si rodul muncii. Adica 20.000 ! Băi,esti normal?!
Si cand ma gandesc ca aveam momente cand ma gandeam sa sterg cartea si sa renunt la ea.. Dar btw, bine ca nu am facut-o si am ajuns aici (bineinteles multumita voua) si acum putem spera sa ajungem cat mai sus posibil.
Va multumesc mult pentru toata sustinerea acordata fiindca fara voi nu as fi ajuns niciodata la pragul acesta care pentru mine este ceva WOW.
Imi aduc aminte cum acum 3 luni (chiar inainte sa terminam scoala) am reusit sa facem 10k la carte si la cat de mult am zambit in ziua aia cred ca mama a crezut ca o luasem razna :)))
Si acum..Dupa 3 luni (chiar inainte sa incepem scoala) am trecut la urmatorul prag (cu greu ce-i drept) insa am reusit.
20k !!!!!!!! *.* :D ^_^
Bon..Si acum sa ne revenim din entiziasm si sa trecem la treburi mai serioase . :)))
Soooo...Sa inceapa magia complicata a cartii TBS :)))
***
Harry's pov.
Urmatoarea dimineata ma trezesc speriat impreuna cu Ali din cauza zgomotului idiot al unui fluier care aproape m-a facut sa scot flacari pe nas de nervi.
In timp ce Ali s-a trezit speriata, eu am ridicat capul de pe perna nervos , zarind-o astfel pe baba aia dementa care nu stiu cum naiba poate sa fie bunica lui Alison , sufland ca nebuna intr-un fluier.
-Hei !! Exclam eu aproape impiedicandu-ma de plapuma in momentul in care m-am dat jos din pat , privind-o nervos pe batranica.
-Bun..V-ati trezit. Zice ea tragand draperiile, astfel dormitorul nostru fiind inundat de lumina orbitoare a diminetii.
-Bunico, ce e cu trezirea asta? Intreaba Ali somnoroasa, inca cascand.
-Asa-i bunico, ce e cu trezirea asta mai ales cand copii dorm in camerele de vizavi?!Spun eu printre dinti, in timp ce baba mi-a aruncat o privire demna de criminalii din filmele horror.
-Unu la mana tinere tu nu imi spune mie bunico fiindca nu sunt bunica ta. Si doi la mana;nu imi fac grija din cauza copiilor. Pot jura ca dormitorul acesta este izolat fonic. Doar esti un Styles. Spune ea badjocoritoare astfel inchizandu-mi gura.
-Bunico..
-Alison. Ii raspunde ea pe o voce mieroasa ca mai apoi sa imi arunce mie din nou acea privire ucigatoare. Haideti copii. O sa avem azi o zi lunga. Adauga ea iesind rapid din camera, astfel lasandu-ne din nou pe mine si pe Ali singuri.
-Ce cauta bunicata inca aici? Nu era vorba sa plece de dimineata acasa la maicata?!? Susotesc eu rapid, in timp ce sotia mea a ridicat usor din umeri.
-Nu stiu..Probabil vrea sa isi mai petreaca timpul cu noi.
-Huh..Normal. Spun eu plicisit, pufaind exasperat in timp ce iubita mea sotie mi-a aranjat putin parul.
-Stiu ca te-a luat cam dur..Insa dupa ce ajungeti sa va cunoasteti mai bine o sa vezi ca e o dulceata.
Sigur..Si Cruella de Vil era o dulceata. Asta pana cand a vrut sa transforme 100 de dalmatieni intr-o haina.
Oare o fi sorase babei?
Adica parul alb il amandoua, comportamentul e identic..
Mai stii cu ce sora de-a satanei o mai fi neam si Alison?
Trag adanc aer in piept incercand sa-mi pastrez calmul in momentul in care am parasit dormitorul alaturi de Alison, indreptandu-ne amandoi spre parter.
Acolo "minunata" batranica pregatea micul dejun.
-A venit cumva cu un cazan dupa ea? O indreb in soapta pe Ali urmarind-o pe bunica ei din priviri cum pregatea cafeaua.
-Nu cred..De ce?
-Pfiuu..Sa speram ca ai dreptate fiindca asa inseamna ca nu are unde sa isi faca potiunile magice .
-Vorbesti prea repede. Daca vreau tot te pot transforma in broasca. Spune batrana din senin, auzindu-ne , facandu-ma sa ma indrept de spate.
-Cruella. Spun eu asezandu-ma la masa, in timp ce baba mi-a zambit.
-Nesuferitule. Stii..Am atatea adjective nu prea frumoase pregatite pentru persoanele insuportabile ca tine.
-Cand eram mic mereu m-am intrebat de ce majoritatea personajelor negative din povesti sunt femei..Insa acum privindu-ma pe dumneavoastra stimata doamna..Cred ca am aflat raspunsul la intrebare. Ii zic eu cat se poate de calm in timp ce Alison privea crispata scena din fata ei.
-Cat de dragut din partea ta ca recunosti ca de mic erai un tantalau. Stii..Sincer imi este mila de Alison. Dar mai ales de copii. Adica daca o sa aiba IQ-ul ca al tau. Defapt stai..Am uitat ca tu tinere nu ai asa ceva. Imi da ea replica in timp ce am simtit cum sangele imi clocoteste deja in vene.
Singura care imi da maxime din astea e Rebekah. Bine..Ea e soramea si altfel vin chestiile astea din partea ei.
Insa venind de la bunica lui Alison care este o batrana de peste 60 de ani ...Urgh..Ma injoseste.
-Voi doi ! Terminati acum! Scuze bunico insa sunt maritata cu Harry de 5 ani. Il cunosc foarte bine si oricum ar fi el nu pot sa iti permit sa ii vorbesti asa. Asa ca ori terminati odata toata chestia asta ori cu parere de rau va trebuii sa stai la mama. Intervine Ali luandu-mi apararea, ca mai apoi sa se ridice nervoasa de la masa, lasandu-ne singuri.
Dupa cateva minute de tacere, o vad pe batrana asezandu-se in fata mea cu o privire serioasa.
-Stii..Alison este asa de naiva. Insa te iubeste. Iar tu nu stii sa apreciezi asta.
-Nu inteleg ce vreti sa spuneti,doamna. Zic eu cu calm, facand contact vizual cu ea.
-Bineinteles..Fiindca nici macar nu te intereseaza aspectul asta fiindca crezi cu tarie ca ai spatele acoperit. Ei bine tinere vreau sa-ti spun ca nepotul unei prietene de ale mele este face parte din echipa de paparazii care a fost pe urmele tale si a prieteniilor tai in timpul ultimului turneu. Si vreau sa-ti zic ca a fotografiat asta. Spune ea scotand din buzunar o fotografie cu mine si Kath sarutandu-ne in timpul turneului. Ai grija ce faci si cum te comporti de acum incolo fiindca daca am tacut odata a fost pentru fericirea nepoatei mele nu pentru a ta,care in fata ochiilor mei esti acum un nimic. Spune ea lasandu-ma mut de uimire ca mai apoi sa se ridice de la masa si sa paraseasca bucataria.
Astfel ramanand singur alaturi de fotografia aceea nenorocita care cateva secunde mai tarziu era rupta in mii de bucatele.
***
Rebekah's pov.
Dupa ce aseara m-am uitat la un film de comedie cu Rob Schneider pana ce am adormit, astazi m-am trezit destul de tarziu, in jurul orei 10 stand linistita ca Wren mi-a zis sa vin astazi la spital doar pe la 12.
Ma schimb din pijamalele mele cu minioni pe care pur si simplu le ador, intr-o pereche de blugi stramti de culoare neagra si o camasa alba fara maneci.
Ma incalt cu botinele mele de maro si dupa ce am mai aruncat inca o privire in oglinda pentru a ma asigura ca buclele imi arata perfect, cobor rapid scariile pana la parter, acolo unde in bucatarie se aflau mama si tata fara nici o Katherine (Spre bucuria mea.)
-Neata ! Le zic alor mei luand un fursec de pe masa in timp ce mi-am pozitionat mai bine geanta pe umar.
-Neata scumpo. Gata de munca? Ma intreaba tata zambindu-mi oarecum stanjenit dupa ce s-a intamplat seara trecuta, in timp ce mama mi-a turnat si mie intr-o ceasca niste cafea.
-Da..Da sunt gata. Ii raspund eu concentrandu-mi privirea asupra canii de cafea, in timp ce mama mi-a dat un cot.
-Scumpo, am discutat si cu mama si vreau sa-mi cer scuze pentru cum m-am comportat seara trecuta..Insa vreau sa ma intelegi ca pentru un parinte este greu sa se obisnuiasca cu gandul ca copilul lui a crescut si trebuie sa il lase liber..Insa..Trebuie sa ma acomodez cu asta si sa recunosc ca ai devenit o frumoasa femeie de care sunt mandru. Si chiar daca inca consider ca esti mult prea tanara ca sa te mariti; o sa te sustin cu asta daca lucrul asta ti-l doresti. O sa fiu alaturi de tine si o sa te conduc cu zambetul pe buze pana la altar, chiar daca cu siguranta dupa asta o sa izbucnesc in plans.
Insa nu asta ii important . Important ii ca tu sa fi fericita fiindca atunci asa voi fi si eu. Imi spune tata tinandu-mi un adevarat discurs, aproape facandu-ma sa plang datorita vorbelor sale mieroase.
Asa ca am tras putin de nas ca mai apoi sa ma aproprii de el,tragandu-l intr-o imbratisare stransa.
-Spune-mi te rog ca nu mi-ai zis toate astea ca sa ma pregatesti ca sa-mi zici ca e mama gravida. Zic eu inca strangandu-l in brate in timp ce si mama si tata au inceput sa chicoteasca scurt.
-Daca se intampla asta atunci te duceam direct in magazinul de bebelusi. Adauga el ,facandu-ma sa chicotesc scurt.
-As fi lesinat acolo. Ii raspund eu stergandu-ma la ochi de lacrimo
-Nu avea nimic..Te bagam intr-un patut si asa ne-am fi adus aminte de vremuriile bune. Spune el facandu-ma sa chicotesc scurt in momentul in care am aruncat o privire spre ceasul de pe mana mea. 11:30.
-Ăămm..Chiar daca mi-ar placea sa mai discutam despre carucioare si copii , chiar trebuie sa plec fiindca nu vreau sa intarzii. Nu va suparati pe mine,bine?
-Mergi linistita scumpo.. Vorbim cand te intorci . Imi zice mama mangaindu-ma usor pe spate in timp ce eu i-am pupat pe amandoi pe obraz salutandu-i, ca mai apoi sa ies in graba din casa, indreptandu-ma spre masinuta mea.
Conduc cu grija prin oras pana la spitalul central, aici unde curand o sa lucrez ca medic cat de curand.
Parchez masina in fata lui, ca mai apoi sa intru grabita in cladire,acolo unde fata de la biroul de informatii de pe coridor mi-a inmanat un halat si mi-a transmis ca domnul doctor Rollins i-a zis sa il astept la el in birou pana ce avea sa iasa din sedinta.
Ii multumesc pentru halat si informatie, urmand apoi sa urc cu litul pana la etajul al treilea, acolo unde se afla biroul lui.
Merg pe coridor pana la autonomatul de cafea, langa care se afla biroul lui Wren.
Intru plictisita inauntru, asezandu-mi teancul de carti pe care le aveam in mana pe birou , conspectand inca odata caietul meu de notite, repetand in gand tot ce era scris acolo pana in momentul in care am auzit pe cineva dragandu-si glasul.
-Scuza-ma..Insa doctorul Wren Rollins nu este aici? Aud o voce de barbat atat de familiara si totusi atat de straina care m-a facut sa ma indrept de spate.
-Trebuie sa vina im..Zic eu intorcandu-ma pe varfuri cu fata spre barbatul misterios,astfel incremenind pe loc.
-Rebekah?Rebekah Styles? Dumnezeule..Spune el zambind, bagandu-si mana timid prin par.
-Nick!? Zic eu socata inca privindu-l, nevenindu-mi sa cred ca baiatul asta care statea in fata mea era chiar el.
-In carne si oase,Rebe. Imi raspunde el facandu-mi cu ochiul, in timp ce eu am rosit si am inghitit in sec in acelasi timp.
Dumnezeule..
Crush-ul meu din liceu pe care l-am facut de ras la balul de absolvire a lui si pentru care m-am certat atata timp cu Harry se afla acum in fata mea, zambindu-mi ; aratand si comportantandu-se exact ca o alta persoana.
De ce presimt din nou ca acele minute petrecute singura in birou au fost linistea dinaintea furtunii??!?
--------------------------------------------------------------
Pam-pam.
Controversatul Nick din ASW a reaparut in peisaj :3
O sa fie destul de interesant capitolul urmator si o sa aflati saptamana viitoare de ce.
Sper ca v-a placut capitolul si daca da nu uitati de o steluta + comm cu parerea voastra referitoare la carte :*
Va pup si ne revedem vinerea viitoare cu next si cu prima impresie dupa prima saptamana de scoala -.-
God, cand a trecut vara asta?!?! :_(((
App. Va multumesc inca odata pentru cei 20k de cititori !
Succes in noul an scolar ce incepe luni; si daca vreti sa mai traiti clipele vacantei nu uitati sa aruncati o privire peste Believe Me ;3
Enjoyyy !!!!!