The Brothers Styles -Finalizat-

Capitolul 22 -Te iubesc Rebekah Styles!

Heii !! Bun..Nici nu stiu de unde sa incep..Stati..Gata stiu.. BAAAAIII ! Nu stiu daca si azi mai este; insa sunteti normali?? Datorita voua am ajuns locul #6 in fanfiction! Locul #6! *.* (noroc ca am facut poza ca altfel credeam ca visez :))) ; iar aceasta poza o puteti gasii pe pagina mea de fb inna813 ) . Aseara can am vazut cred ca am topait prin casa de numa si aveam un zambet din acela pe care il au oamenii din filmele de groaza :)))
Deci OMG, v-am mai spus cat de mult va multumesc?? Fiindca fara voi chiar nu aveam cum sa ajung aici; asa ca acest capitol va este dedicat voua!
In alta ordine de idei, vreau sa va multumesc ca ati raspuns asa repede "santajului" si ati aruncat o privire peste cartea Just Friends care chiar sper sa va placa.

Si acum..Doamnelor si domnilor..sa inceapa TBS!!

***
Rebekah's pov.

Il urmaresc pe Josh din priviri cum coboara din masina, dand pe rand mana cu Roby si tata, imbratisandu-le pe bunica si pe mama; apoi il vad cum se opreste la cativa metrii in fata mea,fix langa bunica Styles.

-Se pare ca acum suntem toti. Il aud pe tata zicand,in timp ce eu una ma simteam ca intr-o cusca cu lei.

-Eu totusi cred ca mai lipseste cineva, si ma mir cum voi care va ganditi la toate si pe noi ne puneti doar in fata faptului implinit nu v-ati gandit si la ea. Zic eu sarcastica, zambindu-le fals alor mei in timp ce Harry m-a strans cu putere de brat .

-Daca nu vrei sa te folosesc pe post de taietor de lemne, tineti naibii pliscul si nu ma baga in belele mai mari decat sunt deja. Imi sopteste el nervos, insa zambind la fel de fals ca si mine.

-Stiti ce..uitati de ce am zis si haideti sa intram. Am nevoie urgent de un ceai cald fiindca altfel presimt ca dupa drumul "linistit" pe care l-am avut o sa vomit iarasi. Zic eu schitand un mic zambet ca mai apoi sa pornesc rapid spre intrarea in casa , lasandu-i pe ceilalti sa ma priveasca ciudat.

-Sti..Nu inteleg. De obicei efectele secundare dupa o betie ca de exemplu starea de greata,ametelile,si voma tin maximum 48 de ore. Insa tu esti asa de aproape o saptamana..Imi spune Josh prinzandu-ma din urma cu o voce ingrijorata, in timp ce respiratia mea devenise din nou neregulata.

-Sunt o exceptie..Stii doar ca la mine normalul devine anormal asa ca nu iti face griji, o sa treaca repede. Ma apar eu intreptandu-ma cu pasi repezi spre bucatarie cautand ceva de baut.

Iau un pahar  din vesela si imi torn rapid apa in el chiar in momentul in care il aud pe Roby strigandu-ne.

O sa aflu cine-i iubita baiatului astuia,si apoi o sa-l inghesui intr-o cutie si il voi expedia la ea; poate asa o sa-si faca si el viata lui odata si o va lasa pe a noastra in pace.

-Bun..Va petreceti timpul amandoi singuri. Asta cu siguranta e un inceput. Zice Roby zambind in momentul in care eu si Josh am iesit impreuna din bucatarie.

-Multumim "Dr. Love" se pare ca tu faci si minuni telepatice. Zic eu sarcastica in timp ce dragul de Roby si-a aranjat mai bine bluza pe el,mandru.

-Acum mai urmeaza sa ii rezolvam pe Alison si pe Harry ; insa avand in vedere ca dragii de voi o sa dormiti in aceasi camera , nu imi fac griji ca nu o sa va intoarceti acasa de ce nu cu fluturasi in stomac. Adauga el in timp ce Ali s-a incruntat scurt incrucisandu-si bratele la piept, nevrand sa il priveasca nici cum pe Harry.

Si eu sunt aia care ma plang ca relatia mea e dezastruoasa...

-Ali,Rebekah , ma ajutati va rog sa pregatim cina? Ne intreaba bunica Styles schitand un mic zambet , incercand sa mai destinda putin atmosfera.