Trebuie să mai aştept până la 19:45. Doamne! Ce-i cu plictiseala asta colosală?
Totuşi, nu voi sta tolănită în pat toată ziua ca o leguma. Acum că stau şi mă gândesc... Frigiderul meu e cam gol şi ar cam trebui să-i fac plinul. Iau din dulap banii de mâncare, îmi iau geaca si ghetele şi plec la magazin. În drumul meu spre destinaţie am văzut câţiva colegi care vorbeau despre concert entuziasmaţi. Cine ştie? Poate va ieşi ceva bun din asta.
Intru în Profi şi mă uit pe rafturile pline cu mâncare să văd care-mi face cu ochiul. Hm...cred că voi lua nişte legume, nişte fructe, o pâine, nişte peşte şi o sticlă de apă. Oh, şi nişte plicuri pentru ciocolată caldă. Plătesc la casă şi ies din magazin. Răcoarea lovindu-mi obrajii.
*****
Voi găti nişte peste la cuptor cu legume ca să-i dea o aromă mai bună.
În 30 de minute am terminat de gătit peştele şi l-am băgat la cuptor. Cât timp am aşteptat să se facă am vorbit cu Sakura la telefon:
-Ce faci?
-Păi aştept să se facă peştele la cuptor şi mă plictisesc. Dar tu?
-Eu sunt cu Hinata la mall. Vrea să-şi ia un pulover pentru concert. E exclusiv pentru Naruto. Auch! Nu da, Hinata.
Chicotesc.
-Eu nici acum nu ştiu cu ce mă îmbrac la concert.
-Eu cred că o să-mi iau hanoracul de la Ino de ziua mea şi blugii mei strâmpţi negri.
-Eu...nu ştiu. Deocamdată mor de foame, nu pot să gândesc limpede pe stomacul gol.
-Aşa e. Ai mai chemat tu pe cineva la concert?
-Nu. Cine mai vine? Ştii cumva?
-Deci tot liceul nostru a fost încântat de concert. Probabil o mare parte din el o să vină.
-Dar cineva cunoscut nouă? Cine ştii sigur că vine?
-Naruto, de asta îşi caută haine sexy Hinata. Ouch! Femeie, nu mai da. Aşa, să continui. Sasuke vine, Shikamaru şi cam atât ştiu. Sunt sigură că o să fie mai mulţi.
-Aaa, ok. Azi habar nu am ce o să fac. După ce mănânc nu ştiu ce să mai fac să treacă timpul. Aş dormi, dar nu mi-e somn acum.
-Hmm...nu ştiu. Ai putea să faci o baie lungă.
-Dacă fac o baie lungă atunci o să adorm la concert şi nu vreau asta.
-Nu ştiu, măi. Vezi tu cum faci.
Luăm o scurtă pauză din vorbit ,timp în care mă holbam la peştele din cuptor.
-Auzi! De ce ai lipsit vineri? În ora de dirigenție, Sarutobi a primit un apel din care am auzit doar:"Da, o să motivez absențele. Să vă faceţi bine" la sfârşitul apelului. Ce s-a întâmplat?
-Păi... Nu mare lucru. Am căzut pe gheaţă şi m-am lovit la coloană şi... Am mers la spital după care Madara a avut grijă de mine cât am fost inconştientă. mint eu.
-Nu te cred. Ţi-ar fi ieşit minciuna dacă ziceai ceva şi de Madara. Sarutobi va spus amândurora să vă faceţi bine, nu doar ţie.
-Da, păi...
-Ce s-a întâmplat cu adevărat?
-Am venit de la liceu şi m-am luat la o bătaie cu bulgări doar cu Madara. Eu am căzut pe gheaţă şi el a căzut peste mine. Până a venit ambulanţa era să facem hemoragie.
-Hm...nasol.
-Şi fiindcă Madara nu a păţit ceva la fel de grav ca mine, s-a trezit mai repede şi m-a dus acasă la el.
-Acum înţeleg. Oricum vineri au lipsit cam 5 din clasă şi ne-a dat drumul acasă ultima oră.
-Măcar voi aţi avut parte de chestii mai bune.
-Nu chiar. Kiba s-a luat la harţă cu unu de pe hol şi Naruto l-a ajutat. Dar Hinata tot îi ţinea apărarea micului ei golănaş. AUCH! Mă doare, Hinata. Vezi-ţi de puloverul tău "înainte de futai". AUUU, ASTA A DURUT.
-Sunteți bine acolo?
-Da. Să continui. Şi Kiba a primit detenţie în ziua aia. A stat până la 21 la şcoală.
-Ouch...nici mie nu mi-a dat detenţie când aproape am omorât-o pe Karin. Şi nici lui Madara.
-Madara era să fie exmatriculat mai demult. De multe ori era să fie exmatriculat. Dar acum nu ştiu ce a păţit directorul de îl iartă atâta.
-În fine, poate Kiba a făcut-o la panarama, nu serios.
-Era un pic serios. Tipul ăla i-a bătut câinele acum câteva zile, pe Akamaru. Când vine vorba de câinele lui devine foarte serios.
-Uf... Înţeleg. Oh, Sakura! E gata peştele. Mă duc să halesc! Mai vorbim.
-Pa.
Apel terminat. Am scos peştele care arăta super bine din cuptor şi l-am pus pe masă. Mi-am scos o farfurie şi mi-am pus o porţie de peşte.
La masă am dat muzică în timp ce mâncam. Nu aveam atmosferă pentru peştele ăsta delicios.
Cred că în 10 minute am ras toată farfuria fiind sătulă.
Merg în cameră dupa ce spăl vasele şi pun peştele la păstrare în frigider. Mă pun pe pat şi intru pe telefon.
Stau ore bune şi mă uit la curvele de pe reţelele de socializare, mi-e scârbă de ele. Disperatele dracului. Nu au ce face decât să-şi pună poze pe jumătate goale chiar dacă afară e frig.
Casc plictisită la pozele celor care vor doar atenţie şi mă uit la ceasul care indică ora 16:30.
Îmi pun telefonul la încărcat şi adorm odată ce capul meu face cunoştinţă cu perna cea moale pe care a fost presărat anumit praf de somn. Dar nu mai pot zice nimic căci ajung în lumea viselor.
