eleven

1.2K 115 15
                                    

DOVE

Umbra neagra a trecutului trecea coltul într-o zi normala urmărindu-și ținta. Era un lucru obișnuit pentru acesta. Se oprește la colt și își cumpără ziarul apoi merge tăcut cu pălăria pe ochi și paltonul proaspăt spălat. Ziarul sub brat în timp ce intra în cafeneaua pe care o frecventa adesea, știind din urmăririle anterioare ca era locul favorit al victimei. Se așază la o masă de la geam, fiind vizibil și nevăzut în același timp. Își lasă haina pa scaunul de langa el și își savurează cafeaua neagra neîndulcita în timp ce citește ziarul. Recunoaște câteva fete pe paginile din ziar și mormăie mulțumit atunci când vede răutățile petrecute în ultimele săptămâni.

Pe usa intra victima...

"Hei, ce scri aici?" ma întreabă Calum ieșind din camera de înregistrări și așezându-se lângă mine cu o sticla de cola în mana dreapta.

Inchid paginile agendei cu o mișcare rapidă, nepermitandu-i brunetului sa-mi vadă schițele. Acesta își ridica sprâncenele mirat apoi da d-un umeri și își scote telefonul din buzunar.

Peste puțin timp apar și Michael cu Ashton, Luke rămânând în camera încercând sa cânte o melodie. Îl vedeam prin geam cu lovea cu mama corzile și își apleca capul im jos de fiecare data când greșea. Îmi las agenda și pixul pe masa și ma ridic ducându-ma la Luke.

Era atât de concentrat încât nu-mi observase prezenta. L-am bătut ușor pe umăr și s-a uitat mine încruntat. Când mi-a întâlnit privirea s-a relaxat și mi-a zambit slab.

"Sup?"

"Încerc sa cant ceva și nu-mi ies acordurile." oftează încercând din nou. Eșueaza și lasă chitara de-o parte. Ma asez langa el și ma uit peste foile pe care le avea în poala.

"Ce nu-ți iese?"

Îmi indica un rand cu note și acorduri. Îl examinez tăcută și încerc sa îmi amintesc cum încerca fratele meu sa cânte aceleași acorduri. Iau chitara de langa Luke și îmi mișc degetele de-a lungul corzilor.

Sunt tari și rigide. Oftez și închid ochii, încercând sa-mi amintesc cum obișnuia Thomas sa cânte melodia asta.

Încep. Luke se uita curios la mine și era foarte atent la modul în care degetele mele mișcau corzile.

Termin și las chitara jos.

"Nu stiam ca sti sa cânți la chitara." îmi spune uitându-se intens la mine.

Păstrez contactul vizual și ridic din umeri atunci când ii dau răspunsul: "Eu nu cant. Fratele meu canta la chitara."

Expresia i se schimba și devine puțin întunecată cu o tenta de regret. Ma ridic și ies din camera, de fapt ies din clădire și ma duc la prima florărie pe care o vad. Cumpăr un buchet de lalele albe și merg în Central Park.

Ma plimbam de-a lungul lacului pana am văzut niște lebede albe. Amintirea fratelui meu care îmi zicea ca una dintre lebede este mama noastră îmi apare în minte și zâmbesc involuntar. Ma opresc pe marginea lacului și Oftez lung privindu-mi reflexia în apa.

Arunc buchetul și ma așez în genunchi trecându-mi degetele prin apa. A trecut atât de mult timp de când toate s-au întâmplat, dar știu ca încă nu s-a terminat.

Telefonul suna. Îl scot din buzunar și numele lui Calum îmi apare pe ecran. Răspund fără chef și aștept sa ma bombardeze cu întrebări. Ii răspund calma la toate, excluzând faptul ca am aruncat ca o nebuna un buchet de lalele în lac pentru ca îmi vreau familia înapoi.

Calum îmi spune o cafenea în care au ales sa își petreacă restul zilei și închide zicandu-mi ca ma așteaptă.

Ma ridic în picioare și pornesc printre copaci. Ies din parc și merg spre cafenea. Aveam sentimentul ciudat ca cineva ma urmărește. Ma întorc și nimic. O iau pe o strada lăturalnica și atunci cineva îmi pune mana la gura.

3:27 » Luke Hemmings [✔️] Where stories live. Discover now