The chalice full of purple water ( rewriting )

~Capitolul 6 ~ Partea a IV-a~

Junghiul din mijlocul fruntii reveni. Ma lovi brusc, ca un cutit înfipt direct în creier, dar durerea aceea era infimă pe lângă sentimentul care creștea în mine cu fiecare clipă, așa că am deschis în sfârșit ochii, doar ca să-i întalnesc pe ai lui Mark, plini de spaima și oroare. Îi puteam mirosi frica și parfumul ei era acum parcă și mai puternic ca în prima noapte... M-am apropiat lent de el simtind cum corpul îmi e invadat până în vârful firelor de păr de acea forță, atat de puternică, încât aveam impresia că-mi crapa pielea. Mi-am lipit fruntea de a lui. Gura mi se largi într-un zâmbet pe care mi-l puteam imagina la fel de grotesc ca al Lui. Pumnul mi se incleștă iar pe mânerul a ceea ce credeam ca este un cuțit. Aparu din nou, de nicaieri, această armă, dar setea mea era acum mult prea puternica ca să mă oprească și să-mi dau seama ce se întâmplă. El își retrase cuțitul, adâncind tăietura. Am putut sa aud carnea taiata de parca totul s-ar fi miscat in slow motion, iar sangele avu asupra mea efectul pe care-l are steagul rosu fluturat in fata taurului. 

În acel moment, imainte ca Mark sa realizeze macar gestul lui Lui, mi-am înfipt mâna în gâtul lui, apăsându-i pe rană. Sangele se scurgea din aceasta pe mana mea, apoi stropii cadeau zgomotos pe parchet. Mark îmi apucă încheietura cu ambele mâini, încercând să se elibereze, dar trupul îmi fu parăsit de limitele lui omenesti. Ochii lui se largira în așa hal, încât aveam impresia că în curând îi vor ieși din orbite, iar venele frunții i se umflară. M-am întors brusc cu fața către un perete, trăgând-l după mine, apoi l-am izbit cu putere de zid. Unghiile lui îmi zgâriau încheieturile, dar durerea era atat de infimă, că mai mult mă înfurie. Mi-am încleștat mâinile și mai tare, apoi l-am trântit la pământ cu toată forța. Mark începu să tușească, dar inainte să-și recapete suflul, m-am năpustit asupra lui și i-am apucat una din maini, înfigându-i cuțitul în palmă. Lama acestuia îi străpunse carnea, apoi lemnul podelei, înfigându-se până la mâner. Urletul lui răsună puternic, dar palma mea îi astupă repede gura. Însă nu pentru mult timp. Mark mă mușcă, apoi scuipă bucata de carne pe jos. Mi-am abținut la rândul meu un strigat scârșnind din dinți. Am vrutu sa mă indepartez, dar Mark mă apucă cu mâna liberă și mă smuci carte el, lovindu-mi fruntea cu a lui. Durerea fu de aceasta dată mult mai puternică și mă făcu să cad, izbindu-mă cu spatele de perete. Săngele fierbinte începu să mi se prelingă pe față, să-mi intre în ochi, orbindu-mă pentru câteva momente, timp în care Mark vru sa-și eibereze mâna. Facu însă ochii mari când observă că în locul în care ar fi trebui să se afle mânerul cuțitului, nu era de fapt, nimic, iar mâna lui era țintuită de o forță neștiută decât de mine. Mirarea îl blocă pentru câteva secunde, dar fu suficient ca El să-i prindă palma liberă sub talpa piciorului pe care îl răsuci de cateva ori, stivindu-i carnea.

În tot acest timp, eu mi-am sters sângele de pe față și m-am ridicat. I-am aruncat o privire Lui, care se uită la rândul lui la mine cu o uimire pe care nu reuși să o stăpânească. Dar schimbul de priviri nu dură mult. M-am asezat la loc peste Mark și l-am apucat de cap. Mi-am înfipt unghiile în carnea tâmplelor lui și am începu să-i apăs ochii cu degetele mari. Sangele începu în scurt timp să i se prelingă pe față, scurgându-se printre degetele mele și, înainte de a scoate un alt urlet, El  își înfipse pantoful în gura lui. În ciuda faptului că se zbătea din toate puterile, de aceasta data nu fu capabil să mă mai îndeparteze. Degetele îmi avansară atat de mult, dar atat de lent, încat Mark se opri treptat din a se zbate, rămânând în cele din urmă nemișcat pe podea. Atunci El se retrase. Se întoarse și-și aprinse o tigară, dar eu am continuat să-l privesc pe Mark, al cărui sânge cald picura zgomotos de pe degetele mele. Mi-am strâns iar pumnii cu putere adâncindu-mi rănile palmelor până ce sângele meu se amestecă cu al lui Mark. Aproape inconștient, mainile mi se ridicara in aer si se năpustiră asupra feței însângerate. Am început să-i lovesc cadavrul cu sete, făcându-l să tresară. Respiram greu, printre dinti, și mâraiam de furie. Simțeam cum cu fiecare pumn mă eliberez din o mica parte din acea ură care era în schimb înlocuită cu un nou val de furie nestăpnita. Loviturile îmi erau atât de puternice, încat îi zburară câțiva dinți, iar moturile începură să-mi sângereze. Cu toate astea, nu m-as fi oprit, nu până aș fi căzul lată de epuizare lângă acel cadavru. Dar El îmi apucă brațul înainte să-l mai pot lovi încă odată. M-am uitat la el pe sub sprancene, respirand la fel de greu și am încercat să mă smucesc, dar degetele lui se înceștară pe brațul meu. Ma trase sus, ridicându-mă în picioare. Privindul atunci am trimis catre el toata ura pe care nu m-a lăsa să mi-o vărs. Pumnul meu liber porni, parcă fară voia mea, vrând să-l lovească, dar el îl prinse și pe acesta și-mi apropie mainile la piept. Privirea lui era ciudată, cum nu mai fusese până tunci. Pentru câteva secunde, timpul parcă se opri în loc. Ochii nosti erau singuri care comunicau în tăcere, dar apoi, vocea lui puse iar tipul in miscare.