Paranormal este un termen pentru o varietate de fenomene care ies din sfera normalului. Termenul este folosit în parapsihologie și are de a face cu fenomene ca telepatia,energetica, divinația, percepția extrasenzorială, telekinezia și feluri de a supraviețui după moarte ca reîncarnarea,fantomele, și bântuirile.
Termenul este folosit și pentru fenomene mai puțin spirituale, ca OZN-urile și mai multe creaturi misterioase descrise încriptozoologie.
Fantomele
Fantomele ar fi conform credincioșilor în paranormal manifestările spiritului sau sufletului unei persoane decedate. Unii extind ideea prin credința în fantomele animalelor decedate.
Termenul fantomă se poate referi la orice fel de spirit sau demon (prezențe demonice) care s-ar manifesta într-un anumit loc, dar în vorbirea populară se referă strict la spiritul unei persoane decedate.
OZN-urile
Articol principal: OZN.
Existența vieții extraterestre nu este considerată un subiect paranormal, mulți oameni de știință considerând-o probabilă. Proiecte ca SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence) încearcă să identifice activitatearadio a unor presupuse civilizații extraterestre.
Ufologia sau OZN-ologia a apărut prin anii 50 datorită interesului tot mai mare al publicului în legătură cu acest subiect. S-au format diverse secte de oameni care pretind că au fost contactați de extratereștri. De exempluMișcarea de Integrare Spirituală în Absolut a susținut că a luat legătura cu o civilizație extraterestră pentru a fi ajutați în lupta contraintratereștrilor.
Din punct de vedere psihologic
Conform lui D.I. Radin, universitarii (psihologii) explorează paranormalul pornind de la trei ipoteze: ignoranță, privațiuni și deficiență.
„Ipoteza ignoranței înseamnă că oamenii cred în paranormal deoarece sunt proști sau needucați. « Ipoteza privațiunilor propune că aceste credințe le permit să facă față incertitudinilor psihologice și factorilor de stres fizici. Ipoteza deficienței susține că o astfel de credință provine dintr-un defect psihic, de la inteligență redusă la lipsa gândirii critice ajungând până la psihoză deplină. » (Radin). Ipoteza deficienței este susținută de faptul că credința în paranormal este un aspect al personalității schizotipice (Pizzagalli, Lehman și Brugger, 2001)."
-R. de Boer și D.J. Bierman, The roots of paranormal belief: Divergent associations or real paranormal experiences?
Din punct de vedere psihiatric
În psihiatrie clarviziunea sau clarvederea (a avea vedenii despre fenomene spirituale) este considerată drept halucinație.
Precogniția (premoniția) poate fi sau nu halucinație, dar în mod consensual psihiatrii consideră că ea nu are nimic de a face vreo percepție paranormală.
