Deschideam ferestrele spiralelor de înțelepciune
sperând să îmi lărgesc drumul florilor de uscăciune,
dar toiagul cuvintelor își pierduse verdele revitalizator,
când mucegaiul creștea pe sâmburele de pământ muritor.
Prin cenușiul roditor vedeam zborul dragonilor de ceață
și îmi sufla în față puritatea fatală a ceaiului spre dimineață,
iar funia stelelor ștergea urma de ruj a spărturilor de oglindă,
după ce duhul inspirației așeza litere rătăcite într-o ghindă.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
CITEȘTI
Vis celest
PoetryRamurile cerului se desprind din valsul norilor, praful speranței inundă spiritul culorilor, suntem ademeniți în poveste de aroma florilor. Să cutreierăm împreună prin ținutul celest al viselor!
