Focul părului înflorea în rădăcina pasiunilor,
în veșnicia penelor de corb, îmbrățișarea se zbârlea,
iar albul cămășii deschida spurcăciunea peșterilor de grâu,
tocul sandalei desena un palmier pe scaunul așteptărilor.
Noi decojeam verdele nucilor de mătase zbârcită,
punând pe limba avionului, într-o joi, biletul deșertului.
Jobenul se lăsa sedus de jocul lasciv al iepurelui,
pe când zâna tangoului savura un Tequila Sunrise.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
YOU ARE READING
Vis celest
PoetryRamurile cerului se desprind din valsul norilor, praful speranței inundă spiritul culorilor, suntem ademeniți în poveste de aroma florilor. Să cutreierăm împreună prin ținutul celest al viselor!
