Cascada sufletului își vărsa râul de lacrimi
acolo unde griul cerului desena zâmbete,
iar copacii de vise înverzeau în zbor,
însă libertatea cuvintelor atârna în gol.
Cuțitul de ceață eroda vârful stâncilor,lebedele de zăpadă roșie pluteau în suspine,
petalele crude de cais dormeau în iarbă
și felinarul dorințelor pâlpia în tăcerea nopților.
CITEȘTI
Vis celest
PoetryRamurile cerului se desprind din valsul norilor, praful speranței inundă spiritul culorilor, suntem ademeniți în poveste de aroma florilor. Să cutreierăm împreună prin ținutul celest al viselor!