The Brothers Styles -Finalizat-

Capitolul 15 -Bless Myself.

-Rebekah?...Am soptit eu,ridicandu-ma rapid in picioare.

-H..Harry...I-am auzit vocea ei melodioasa,care acum era stinsa in timp ce a intredeschis ochii.

-Surioara,nu incerca sa te obosesti..Revin imediat! Am zis eu iesind in graba din salon pentru a-i suna pe parintii mei care plecasera de mult acasa.

Era ora 11,si afara soarele stralucea iar eu imi petrecusem intreaga noapte la spital langa Rebekah,insa nu imi pare rau..Am fost langa ea in momentul in care s-a trezit..

Am mers si am anuntat medicii,apoi m-am intors in graba in salonul surorii mele,care sedea in fund frecandu-se la ochii.

-De ce te-ai ridicat..Ai stat 2 saptamani in coma,trebuie sa te intinzi ca sa te recuperezi..Am afirmat eu zambind,apropiindu-ma de patul ei.

-Intocmai..Am stat doua saptamani in coma,deci am avut timp de odihna..A adaugat ea privind in jur.

-Nu te-a schimbat cu nimic coma asta,nu? Am intrebat-o eu chicotind,prinzand-o de mana.

-Cu nimic?! Sunt pe un pat de spital cu mana in gips,cu 5 perfuzii in mana,si parul meu zici ca nu a mai fost spalat de o luna.. A zis ea stramband din nas,privindu-si cateva suvite pe care si le-a luat in mana.

-Defapt daca stau bine sa ma gandesc,chiar nu ti-ai mai spalat parul de luna; adica este de aproape 3 saptamani in spital si nici acasa nu ti-ai mai spalat parul de ceva zile.. Am completat eu,zambind.

-3 saptamani?! Doamne ce a trecut timpul..Si cat despre spalatul parului...Eu ma spal aproape zilnic pe par,deci aberezi! Daca vrei sa iti dau un pumn cu mana asta pe care o am in ghips.. A zis ea chicotind enervata.

-Mi-a fost dor de tine surioara...Ieri cand ti s-a oprit inima,am ramas neputincios..Nu stiam ce trebuie sa fac sau cum trebuie sa reactionez..Tot ce vroiam era sa te trezesti..Se pare ca Dumnezeu mi-a ascultat ruga...

-Stiu ca ti-a fost dor de mine,si sincer si mie fratioare...A adaugat ea strangandu-mi mana in a sa.

-Tuturor ne-a fost dor de tine,si te-am plans..

-Sunt sigura ca tuturor....Apropo,cand mergem acasa? M-a intrebat ea rapid zambind cu gura pana la urechi cand am auzit usa salonului deschizandu-se.

-Rebekah! I-am auzit pe mama,tata,Ali,Claire,Josh,Niall si ceilalti baieti zicand.

-Mama,tata,prieteni! A adaugat ea,lacrimand.

-Fetita mea...A spus mama apropiindu-se de Rebekah.

-Mi-a fost dor de voi.. A zis Bekah,imbratisandu-i pe fiecare in parte.

-Ti-am zis ca o sa se trezeasca! Mi-a spus Alison imbratisandu-ma.

~O saptamana mai tarziu~

Rebekah's pov.

-Mai vrei o lingurita? M-a intrebat Niall ,ridicand o lingurita cu budinca in aer.

-Nu,mersii. Esti dragut,dar nu imi mai trebuie..

-Iti dau un servetel sa te sterg la gura?

-Niall,am doar o mana in chips ci nu doua..Ma descurc..Am zis eu luandu-i servetelul din mana.

Stateam impreuna cu baietii,Roby si Claire in bucatarie,care chicoteau pe infundate datorita comportamentului meu.

-Sti..Chiar ne-a fost dor de tine! A zis Claire zambind,care statea in bratele lui Louis.

-Si mie de voi dragiilor...Dar mai intai trebuie sa scap de ghipsul asta nenorocit fiindca nu il mai suport... Am adaugat eu stramband din nas,luand o un snacks de pe masa.