Adâncul poveștii mele

# 81

    Nu pot să adorm. Mă tot gândesc la întâlnirea din seara aceasta cu Ber și cu Fin. De ce au venit? De ce nu mi-au explicat ce se întâmplă? De ce au plecat atât de brusc fără a spune nimic? 

    Am adormit într-un sfârșit după ce am încercat s-o sun pe Ber de vreo 7 ori, fără folos.

    Dimineața m-am înspăimântat când am văzut cât e ceasul. Am întârziat cu jumătate de oră la prima lecție. Ross stătea liniștită pe patul ei cu telefonul în mână. 

    -Hei! De ce nu m-ai trezit și pe mine? Nu ai văzut cât e ora? (Andra)

    -Ba sigur că am văzut. Însă nu iubesc să mă amestec în viața personală a oamenilor. (Ross)

    A da? Dar nu a avut nimic împotrivă să-mi scotocească prin căsuța poștală. 

    Mi-am luat repede hainele și am plecat la baie. După ce eram gata îmbrăcată am înșfăcat în viteză geanta și am fugit într-un suflet spre liceu. 

    La prima lecție nu am mai apărut, însă m-am dus la a doua. Însă din fericire nu mi-a observat nimeni absența.

    M-am tot gândit la întâlnirea neașteptată de aseară, însă asta nu m-a împiedicat să fiu atentă la ore.

    Am ieșit din laboratorul de științe. Eram gata să închid ușa când deodată s-a izbit de mine o fată.

    —Bună, tipo. Îmi poți spune și mie unde o pot găsi pe Andra Jonson? Știu că învață cu tine în clasă. (Grace)

    Ea e Grace, o fată din ultimul an. Se zice că e destul de insuportabilă cu cei pe care nu-i cunoaște, dar cu apropiații e o scumpete. După ea nu s-ar spune că poate fi foarte drăguță. Dar de ce mă caută?

    —Eu sunt. (Andra)

    —Jonson, exact pe tine te căutam! Trebuie să vorbesc cu tine. (Grace)

    —Ok, ce e? (Andra)

    —Am auzit eu că cineva vrea să te vadă. (Grace)

    —Poftim? Cine? (Andra)

    —Jonson, te rog, nu-mi pune întrebări că mă enervez și-mi apare un rid în frunte! Tu trebuie doar să vii mâine la adresa aceasta. (Grace)

    Mi-a întins o bucată de foaie. Cunosc această adresă: Rowell Ave 87.

    —Stai, Grace! Dar ci.... (Andra)

    —Sunt o persoană ocupată, Jonson. Și tu ar trebui să știi asta. Nu am timp de discuții. Să fii la locul stabilit mâine la ora 10 pm. O să te așteptăm. (Grace)

    A plecat. Oare mi se pare mie sau lumea și-a format un obicei din a mă lăsa cu ochii în soare?

Next la 60 de voturi