Jimin a așteptat câteva secunde în liniște, înainte să sufle spre lumânări. Apoi, Yoongi i-a luat tortul din mâini, dându-i-l lui Seokjin, cea mai apropiată persoană de lângă el. Doar ca să îl îmbrățișeze pe Jimin și să îl mângâie pe spate. Știa că erau lacrimi de fericire, dar încă detesta să îl vadă plângând.
"Mulțumesc tuturor..."
Acel moment sentimental s-a încheiat repede, pentru că ceilalți nu aveau de gând doar să privească. Au sărit și ei, făcând-o să fie îmbrățișare de grup.
Cele mai grozave noutăți erau că Jimin nu mai era minor. Acum, erau permise și gânduri mai puțin inocente.
Viitorul era promițător.
♡♡♡♡
*a/n: Șiii asta a fost! Sper că va plăcut!♡♡
YOU ARE READING
ᴅᴀᴛᴇ ᴍᴇ ɪɴ ʜᴇʟʟ || ʏᴏᴏɴᴍɪɴ
Fanfiction《Yoonmin SOCMED AU》 Unde într-o noapte, după ce Yoongi câștigă o competiție, primește o confesiune scrisă de la unul dintre colegi. Jimin ajunge să fie considerat de Yoongi din ce în ce mai enervant, când pare să nu îi pese de câte ori este respins...
