"Hm?" Femeia în vârstă s-a întors, zâmbind și întrebându-l pe Yoongi de ce are nevoie.
"Nu e despre cursuri. Dar..., de fapt, Jimin. Știți unde e? E bolnav?"
Femeia și-a luat ochelarii, ștergându-i și oftând. "Tatăl lui a sunat pentru niște probleme de sănătate. Nu știu când o să se întoarcă."
Nu și-a dat seama că ceea ce tocmai spusese, l-a lăsat pe Yoongi fără cuvinte.
Tatăl lui se purta rău cu el.
Poate că era rănit. Dar nimănui nu îi păsa. Profesorilor. Colegilor. Nimeni nu i-a observat lipsa, în afară de Yoongi.
Era înfricoșător.
Jimin avea dreptate. Să fii singur e înfricoșător.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
◇◇◇◇
CITEȘTI
ᴅᴀᴛᴇ ᴍᴇ ɪɴ ʜᴇʟʟ || ʏᴏᴏɴᴍɪɴ
Fanfiction《Yoonmin SOCMED AU》 Unde într-o noapte, după ce Yoongi câștigă o competiție, primește o confesiune scrisă de la unul dintre colegi. Jimin ajunge să fie considerat de Yoongi din ce în ce mai enervant, când pare să nu îi pese de câte ori este respins...
