Aleasă de Printul Vampirilor

24. Un vis devenit realitate

Perspectiva Sarei

Ma trezesc din cauza unei raze de lumina ce imi deranjeaza somnul . Aseara am adormit tarziu si nici nu stiu cat era ceasul. Si aseara am decis ca traditia cu ,,sa nu dormi cu viitorul sot pana la nunta,, sa fie stearsa de pe lista noastra.
Ma ridic si ma uit in dreapta mea, unde era Alec. Inca doarme si jur ca nu m-as putea satura de tabloul asta. E atat de linistit si simt ca pentru prima oara ,de mult timp si eu sunt la fel, el e ingerasul meu.

-Ingerasul tau ,iubire!

Perfect nu imi mai citise gandurile de mult ...

-Nu dormi?
-Nu ,m-am trezit acum 5 minute ,dar am vazut ca nu te trezesti si am ramas langa tine . Am vrut sa ne incepem ziua impreuna .Sa o incep cu viitoarea regina Morgenstern.
-Bine atunci, ma aplec si il sarut atent pe buze. Sa o incepem impreuna atunci !
...

-Buna dimineata ,spun eu cu Alec in cor, coborand in bucatarie.
-Buna dimineata, ne raspund si ei dupa cateva momente.
-Unde e Jackson? Intreb observand lipsa lui din peisaj.
-Nu a venit ,raspunde Laura.
-Ma duc pana la el, spun ne stand prea mult pe ganduri.
-Nu ,adica...
-Adica e fratele meu Alec ,nu uita .Ce-a fost pana acum nu e vina lui. El doar s-a supus cum a fost invatat ,nu stia ca v-a urma sa se lupte impotriva surorii lui... El e fratele meu ,ma duc dupa el.
-Bine ,dar grabestete nu mancam fara tine.
-Bine, vin imediat, il sarut pe obraz urmand sa ma indrept pe scari ,sus in camera lui.
...

-Jackson ,esti acolo?
-Da ,poti intra!
-Ce s-a intamplat , esti bine?
-De ce intrebi?
-Nu ai venit jos...la masa.
-Aaa... nu ma simt in stare sa mananc alaturi de voi.
-De ce?
-Sarah, nu sunt din familia asta.
-Ba da esti! Esti Jackson Lightwood, esti fratele meu.
-Eu sunt varcolac, eu am incercat sa va omor.
-Dar nu ai vrut ,nu ma cunosteai ,nu ne cunoașteai... Esti fratele meu Jack ,stiu cine esti cu adevarat. Tu ai facut doar ce ti s-a spus.
-Dar...
-Niciun dar ,hai cu mine jos ,nimanui nui plac vampiri înfometați ,in special mie .

Plecam din camera fratelui meu si coboram scarile in bucatarie, unde ne asteptau toti si cum ne-au vazut impreuna un zambet se așternu pe fetele lor .Eu ma duc langa Alec ,ma asez ,iar acesta imi prinde mana pe sub masa ,in semn de ,,ai reusit ,,
Jack statea in picioare inca, Laura facand-ui semn sa se aseze langa ea .

-Chiar semanati acum ca ma gandesc mai bine ,ne spuse Will.
-Ma bucur ,raspund si eu uitandu-ma la Jackson.
-Cred ca te simti inconfortabil ,spune Alec , acesta remarca luandu-ma si pe mine prin surprindere.
-Cam asa ceva...
-Nu trebuie . Esti fratele Iubitei mele. Esti un Lightwood, esti parte din familie.
-Iar eu iti voi arata casa si tot ce trebuie pentru a te acomoda ,spune Laura entuziasmata.
-Laura tu trebuie azi sa te duci la ceilalți varcolaci cu Will ,cu Alex.
-Da? Da!
-Si vine si Jackson cu noi ,nu? Adica nu de alta, dar pentru inceput el ii cunoaste mai bine.
-Da, ii raspunde Alec prompt.
-Pe mine nu ma intreaba cum va decurge antrenamentul, sunt liderul, spune Alex iritat si tot odata confuz.
-Fa-ne o surpriza, spune Will amuzat de importanta pe care si-o acorda fratele sau ,ca posibil viitor lider.
...

Perspectiva lui Alec

Nu stiu cum vor reactiona toti ,dar trebuie sa le spun ,sper sa nu fie deranjazi de decizia mea sau sa li se para neasteptata ,dar trebuie sa se intample si asta.

Perspectiva Sarei

Ma uit la Alec si il vad ingandurat ,nu ma ingrijorez dar stiu ca trebuie sa fie ceva important, dupa expresia pe care o are .

-Vreau sa va spun ca am facut o alegere de moement gandindu-ma la ce s-a intamplat pana acum. Vreau sa ne mutam.

Majoritatea ramanem cu gura cascata, adica e o casa uriasa aici ,pentru ce ar trebuie sa ne mutam?
Nu ne-am consultat cu privire la aceasta idee inainte si asta ma cam deranjeaza, nu stiam de alegerea lui, insa oricum as fi spus ,,da" .
Ma gandesc ca poate as fi vrut sa petrec putin mai mult timp impreuna cu fratele meu ,dar nu pot renunța la Alec nici chiar pentru el in momentele astea. Pe Jack il consider momentan un prieten pe care nu l-am mai vazut de mult timp. Nu pot spune ca nu il mai iubesc ,chiar daca imi aduc aminte de zilele in care am stat in umbra lui si el nu facea nimic ,poate eram mici si nu ne dădeam seama ce se petrece sau poate parintii mei erau asa de atasati de el fiindca stiau ca ne va parasi. Nu stiu, dar in momentul asta, nu vreau sa il fac pe Alec sa regrete ca a luptat atat de mult pentru mine si voi pleca cu el chiar acum, daca trebuie.

-Ne mutam?
-Stiu ca nu am vorbit cu tine inainte ,dar... eram sigur ca vei vrea si tu asta.
-Vreau, ma ridic si il iau in brate, dar alta data vorbeste si cu mine.
-Te bucuri?
-Da, dar nu ca si cand m-as bucura ca scap de prezenta celorlalti din casa. Ma bucur fiindca vom avea mai mult timp noi ,singuri ,dar cand o sa fie aceasta mutare?
-Dupa nunta noastra.
-E perfect atunci! Ai ales si locatia?
-Nu ,asta vreau sa o alegem impreuna.
-Bine.
Dupa acest ultim cuvant ne ridicam de la masa, Alec conducandu-ma... nu stiu unde.
-Unde mergem ?
- La o plimbare
-Da?
-Da ,nu vrei?
-Ba da ,normal ca vreau ,cu tine as merge oriunde ,adaug furandu-i un zambet baiatului cu ochi albastri ce ma tine de mana.
-Bine iubire ,haide!

Imi deschide usa din dreapta, urcand in masina, urmata de el.
Dupa aproximativ 10 minute de mers ,in care nu prea am vorbit admirand linistea si peisajele ,am ajuns pe un deal ,langa o padure de unde orasul se vedea divin era un tablou minunat.

-Am ajuns!
-Aici?
-Da... coboara! Iti place?
-Da ,e super! Dar de ce am venit aici?
-Sa zburam prin padure!
-Sa ce ?
-Urca-te in spatele meu !
-Bineeee...

In acel moment si-a folosit viteza sa de vampir pentru a alerga cu mine in spate ,printre copacii ruginii ,printre frunzele care din cauza veniri toamnei ,cădeau peste noi. Cum a spus si Alec zburam peste tot ce cuprindea padurea. La inceput mi-a fost frica de aceasta cursa parca cu timpul , insa dupa cateva minute, increderea in el m-a linistit si mi-a spus ca nimic rau nu se mai poate intampla.
A fost o zi minunata .Cred ca ne-am învârtit in cerc ,intentionat, pana la lasarea serii si ne-am plimbat prin padure admirand linistea cu gandul ca ziua de maine nu ar mai venii.
Odata ajunsi la masina ,ne-am intins pe iarba si mi-am lasat capul pe pieptul lui, privind norii in diverse forme. Dupa cateva minute am simtit cum somnul vrea sa ma fure ,insa refuzând ca momentul asta sa se termine, am ales sa raman tot acolo, adormind pe sunetele respiratiei sale .
...