Seduce me

Sentimente

　　　–Holaaaa!!! Țipă mai mult decât salută Ness când intră pe ușa bucătăriei. Ulala! Scoate un fluierat apreciativ când îl zărește pe Darian în spatele meu care și-a luat poziția dinaintea momentului nostru complet nebune. Cine-i bunăciunea? Abordează un zâmbet seducător pe față. Oh! Ce mai contează? Eu sunt Agnes, verișoara acestei domnișorici. Și tu ești? Încearcă să facă Agnes cunoștință cu musafirul meu.

　　　–Pequeña, am terminat cu pariul de când am ieșit din club. Nu mai încerca să câștigi. Pe ușă își face apariția și Horațiu care își dojenește iubita în glumă luând-o în brațe apoi sărutând-o cast pe cap. Ăsta e la fel de amețit ca verișoara mea nebună, dar măcar poate vorbi clar. Salut, frate. Ce te aduce pe aici? Bună seara, prințeso. Îl salură el pe Darian politicos și pe mine în timp ce mă ia într-o îmbrățișare scurtă întorcându-se imediat în brațele iubitei lui. După forma în care i s-a adresat tind să cred că se cunosc foarte bine și că sunt chiar prieteni; nici nu mă miră având în vedere că îl au ca prieten comun pe Tudor.

　　　Rămân încă o dată uimită din cauza nebunilor ăstora doi. Nu îmi vine să cred că ei se distrează făcând concurs între ei cu cine agață mai multe persoane. Eu sunt prea posesivă și geloasă să pot face asta, să pot să îl împart pe cel iubi, dar cu siguranță încrederea celor doi unul în altul este foarte mare dacă sunt în stare să facă asta și să se distreze pe seama naivilor.

　　　Darian lasă paharul de vin pe masă și se apropie de Hori strângându-i mâna.

　　　–Salut! Vânturile de vest. La răspunsul dat ambii râd în hohote la gluma numai de ei înțeleasă.

　　　Doamne-Dumnezeule! Ce sunet frumos! Râsul lui e atât de perfect, atât de plăcut. Dacă te-ai trezi cu el și o zi de luni ar fi perfectă. Nici nu mai spun de cât de frumoase îi sunt trăsăturile când este vesel, ce frumos i se conturează ridurile de expresie. Nu am cuvinte să îi descriu perfecțiunea. Barbie, revino-ți! El nu e bun pentru tine! Nu trebuie! Nu ai voie! Îți e interzis să te îndrăgostești de el! Vei suferi!

　　　 –Iubitule, dar nu ne faci cunoștință? Se pisicește Ness întinzându-se după un sărut care nu întârzie să apară. De fapt nu tu trebuie să îmi faci cunoștință... Ci TU, domnișorică. Mă fixează cu privirea ei ce aruncă flăcări.

　　　Până acum nu am realizat că nu am scos niciun cuvânt. Sunt încă șocată de întorsătura pe care au luat-o lucrurile și nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă nu mă salva Agnes. Trebuie să o tratez mâine bine de mahmureală drept răsplată. Nu știu până unde aș fi ajuns și nici nu vreau să îmi mai frământ gândurile. Am fost prea slabă de înger și m-am lăsat prostită și dusă de val de un sărut și niște priviri. Cât ai decăzut, Barbara! Încerc să leg două cuvinte fără să mă fac de râs și totodată să îmi ascund rușinea. Nu știu cum el poate fi atât de calm, dar tind să cred că a mai trecut prin situații mult mai jenante decât cea de față. Și acum cum ar trebui să îl prezint? Ce e el pentru mine? Iubit? Nu! Adică nu m-a întrebat nimic... Prieten cu beneficii? De unde că nici prieteni nu suntem; până acum câteva zile nici nu ne suportam. Pfff! Când s-a schimbat viața ta în halul ăsta Barbie?

　　　–Ăăăm... El e partenerul meu la un proiect, Darian. Darian, ea e verișoara și colega mea de apartament Agnes.

　　　Cred că le-am făcut o prezentare bună. Adică nu am mințit cu nimic și nici nu am adoptat roluri pe care nu le avem, nu? Cei doi își dau mâinile, apoi reluându-și pozițiile inițiale– Agnes în brațele lui Horațiu, iar Darian în dreapta mea. Ca o gazdă bună ce sunt trebuie să fac ceva să dispară tăcerea asta stânjenitoare așa iau inițiativă.