În slujba unui idol

16~Latin Quarter~

             
                      𝕀ℕ 𝕊𝕃𝕌𝕁𝔹𝔸 𝕌ℕ𝕌𝕀 𝕀𝔻𝕆𝕃

În fața hotelului mă aștepta Jungkook îmbrăcat cu o pereche de blugi albastri și un tricou mulat, băgat în pantaloni, peste care avea o cămașă cu mânecă scurtă, cu model abstract în culori de negru albastru și alb

M-am apropiat de el zâmbind. Bărbatul a întors capul spre mine, atenția fiindu-i atrasă de zgomotul tocurilor mele.

—WoW! Dacă știam că o să te îmbraci așa m-aș fi aranjat și eu mai mult. Un zâmbet mic îmi apare pe față o data cu afirmația lui.

Nu am depus prea mult efort să îmi aleg haine, și nici nu consider că o fustă cloș un maieu negru și o pereche de tocuri sunt o ținută impresionată.

Merg lângă el și îl privesc, bărbatul se uită în ochii mei cu o privire dulce și drăgăstoasă.

—Ce vrei să mănânci în seara asta?

—Ce părere ai de specialități pariziene? Chiar îmi place mâncarea franțuzească.

—Atunci lasă-mă să chem un taxi.

Jungkook a ieșit ușor în șosea și a făcut puțin cu mână căci un taxi a oprit imediat în dreptul nostru.

Taximetristul ne-a lăsat în fața unui restaurant micuț din "Cartierul Latin". Strada era îngustă și pietruit într-un stil vechi. Arhitectura clădirilor menținea atmosfera de epocă a locului.

Intrăm în restaurant, care este decorat într-un mod oarecum modern. Mesele rotunde sunt așezate în centrul camerei cu scaun din lemn cu un aspect clasic, iar mesele dreptunghiulare sunt puse pe lângă perete unde se află canapele de culoare vișinie, din material textil.

Văd o masă lângă fereastră era o masă liberă cu doua scaune, unde lumina din restaurant se așeză perfect iar imaginea de afară îți umple sufletul de relaxare.

Nici nu am mai stat să mă uit în altă parte, am luat-o înainte și m-am așezat la acea masă urmând că Jungkook să facă și el același lucru.

Chelnerul a venit ne-a adus meniul, dar eu încă mă uitam prin local. Becurile erau așezat într-un fel de felinare de culoare neagră, puse cumva pe perete deasupra fiecărei canapele iar în mijlocul restaurantului era un candelabru micuț din cadru de culoare neagră.

Pereții de culoare bej nisipiu de îmbinaă perfect cu cu piatra meselor de un maro cald și a podelei care este un maro închis.

Pernuțele cusute pe scaune au aceeași culoare de visiniu cu cea a canapelelor ceea ce oferea o tentă de romantism locului.

Jungkook mă atinge ușor pe mână și se înclină ușor în lateral pentru a-mi regăsi privirea. Gestul lui îmi stârnește un mic zâmbet, și mă întorc spre el.

—Te-ai hotărât? Vrei să comandăm?

—Ah... Nu. Scuze. Răspund eu jenată, revenind cu capul pe umeri. Citesc meniul repede iar când sunt gata să comand doar las meniul jos. Jungkook cheamă chelnerul. El a decis să își ia un Coq au Vin, iar eu m-am hotărât asupra unui Souris D'agneau, și am comandat și câte o cafea cu gheață.

—Hei, ești ok? Adică... După ce s-a întâmplat cu Taehyung...

—Vrei să răspund sincer?

—Normal.

—Nu mă simt tocmai bine... Dar nici distrusă nu sunt.

—Mâm... Îmi pare rău, într-un fel... Dar îmi pare și bine. Acum putem să ieșim mai mult.