4~Prima zi de lucru~

670 52 0
                                    


                 𝕀ℕ 𝕊𝕃𝕌𝕁𝔹𝔸 𝕌ℕ𝕌𝕀 𝕀𝔻𝕆𝕃

Alarma a început să sune, iar eu am închis-o repede, fiind deja trează. Nu știam de ce, dar eram foarte bine dispusă. Ieri a fost o zi extrem de obositoare, însă simt că azi va fi altfel.

M-am ridicat în capul oaselor și am pus niște muzică. Mi-am luat halatul pe mine și m-am dus la fereastră, am tras perdelele și am deschis geamul, destul de mare, ce oferea o cantitate semnificativa de lumină.

O briză ușoară de aer proaspăt a intrat, răceala aceea facându-mi pielea de găină. Mirosul de iarbă proaspăt tăiată era extrem de plăcut, dar surprinzător.

Mă așteptam să fie multă poluare, dar se pare că în zona asta oamenii sunt mai grijulii cu mediul.

Mai inspir o dată aerul scoțând capul pe fereastră, bucurându-mă de soarele blând. Mă întorc și îmi analizez dulapul.

Mi-am scos o pereche de blugi negru și un maieu în aceeași culoare. Le-am aruncat pe pat în ritmul muzicii când mi-am dat seama că ar putea să îmi fie frig.

Mai arunc o privire prin dulap și văd un hanorac fără fermoar, de un vișiniu închis, pe care nu l-am mai purtat de ceva vreme. Îl pun și pe acela lângă restul hainelor și merg la bucătărie pentru cafeaua de dimineață și mic dejun.

După o cafea și o omletă mare, părăsesc bucătăria pentru a mă aranja. Îmi pun pe mine hainele mai puțin hanoracul și merg în baie pentru a mă spăla pe dinți, pe față și pentru a mă machia.

Era prima zi deci trebuia să arăt prezentabil. Nu eram tocmai pricepută la machiaj așa că îmi dau cu un fond de ten și corector. Nu știam să fac mai mult.

La ochi îmi dau cu niște tuș, rimel și un creion. Îmi place atât de mult să îmi evidențiez ochii. Mă mai privesc două minute în oglindă, mândră fiind de codițele de tuș, când îmi vibrează telefonul.

Pe ecran a apărut numele "PABO"  scris cu litere coreene. Era un mesaj de la Jungkook. Se pare că mi-a trimis adresa și ora la care trebuie să mă prezint azi.

Era 7:30 iar eu trebuia să ajung acolo la ora 8:00. Eram nevoită să plec fiindcă adresa pe care mi-a dat-o era la o distanta destul de mare față de locul ăsta.

Mi-am luat hanoracul pe mine mi-am luat o geantă sport nu foarte mare și am plecat.

Fumam o țigară în stația de autobuz la câteva străzi depărtare de blocul meu. Mă uitam în jur, erau puține persoane, care se uitau la rândul lor la mine.

Vântul a bătut ceva mai tare și mi-a lăsat la vedere undercut-ul. Una din femeile de acolo a suspinat când a văzut. Am privito, iar ea a încercat să își ascundă surprinderea și nemulțumirea față de mine.

Mi-am dat ochii peste cap, nu înțelegeam ce au oamenii de aici cu aspectul meu. Chiar dacă aveam părul roșu, chiar dacă eram rasă asta nu înseamnă că sunt o depravată sau vreo vagaboandă. Eram pe cale să mai iau o țigară dar autobuzul a venit.

Studioul lor era într-o clădire uriașă. Am inspirat adânc și am intrat. Însă  m-au oprit doi paznici de două ori mai mari decât mine. Le arăt legitimația de angajat și s-au dat din drum.

Am înaintat traversând o încăpere uriașă unde se aflau mulți oameni. Unii îmbrăcat elegant, alții erau angajați.

Am înaintat ajungând într-un hol alb. Erau uși pe de o parte și pe alta a acestuia ce mă amețeau. Dar am continuat să merg fiindu-mi rușine să întreb pe cineva.

În slujba unui idolUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum