În slujba unui idol

15~În culise~

                   𝕀ℕ 𝕊𝕃𝕌𝕁𝔹𝔸 𝕌ℕ𝕌𝕀 𝕀𝔻𝕆𝕃

M-am trântit în pat obosită. Ziua de ieri a fost epuizantă. Cu montarea scenei, teste peste teste, lumini, sunet, scaune.

Plus repetițiile băieților care au durat până târziu în noapte. Ne-am întors la hotel în jurul orei două noapte, și dacă vă vine să credeți tot mai erau câteva fete care dădeau târcoale.

În dimineața asta am fost nevoite să ne sculăm de la ora șase. Înaintea băieților să mergem la stadion, să aranjăm ținutele și produsele pentru make-up.

Apoi au venit băieții, iar repetiții, certuri între ei, ceartă de la manager, stres oboseală. Nu știu cum pot să concerteze după atât de multă muncă și energie pierdută.

Ne-am întors la hotel pe la ora patru, am luat masa, și ne-a lăsat să ne odihnim câteva ore până la începerea concertului.

—Hana ridicăte. Trebuie să faci un duș. Mă cicălește A-Reum ridicându-mă în fund.

—Mda... Dar mi-e teamă că o să adorm în cadă.

—Dacă vrei stau lângă tine! Îți mai dau cate o palmă când adormi. Îmi propune Seul-Gi amuzată. Eu mă strâmb ușor la ea și mă ridic de pe pat încercând să rămân trează.

                𝕀ℕ 𝕊𝕃𝕌𝕁𝔹𝔸 𝕌ℕ𝕌𝕀 𝕀𝔻𝕆𝕃

—Hana! Hana! HANA! Vocea lui Seul-Gi îmi face urechea să vibreze și mă trezește din somnul plăcut în care mă cufundasem.

—Mda... Răspund răgușită, întinzându-mă și încercând să îmi trezesc și creierul nu doar urechile.

—Hana trebuie să te trezești, în douăzeci de minute trebuie să fim în mașină.

—Douăzeci de minute? Întreb eu șocată și mă ridic repede din pat mergând spre valiză pentru a-mi alege hainele.

—Ce noroc ai să adormi în halat. Vorbește Seul-Gi zâmbind.

Nu îi răspund, în schimb scot din bagaj o pereche de pantaloni de trening, de culoare neagră ușor lărguți, un tricou mulat tot negru, simplu, și un hanorac foarte larg de aceeași culoare cu tricoul.

Îmi strâng în geantă lucrurile care îmi trebuie, îmi prind părul, mă încalț și plecăm în grabă spre mașină.

Din câte se pare băieții au plecat deja, am ajuns în culise și i-am găsit pe băieți pregătindu-se. Erau îmbrăcați, și li se făcea părul și machiajul.

Mi-am tras un scaun lângă Jungkook care își încălzea vocea.

—Unde e băutură mea?

—Poftim.

Îi dau un termos în care se află o băutură făcută special pentru el care se bea numai caldă. El spune că îi ajută vocea să treacă mai ușor de la o nota la alta, însă eu cred că e doar talent.

—Ahh! Am emoții! Se plânge Jimin frecandu-și palmele. Se ridică din fața oglinzii și începe să se plimbe prin camera, oricum aglomerată, cântând.

—Așa e de fiecare dată! Doar dați ce aveți mai bun și bucurați-vă! Îl încurajează Namjoon care era gata de ceva vreme.

—Intranti în zece minute! Sunteți gata? Anunță Ah-Ra intrând în cameră doar cu jumătate din corp.

Băieții dau afirmativ din cap și se ridică și încep să iasă unul câte unul împreună cu asistenta și un membru din staff.

Taehyung trece pe lângă mine ignorându-mă complet cu Seul-Gi pe urmele lui. Atitudinea lui începea să mă întristeze. Deșii pe tot parcursul acestei călătorii s-a comportat exact la fel, am încercat să nu dau importanță însă începe să mă afecteze.