∞
Fumatorii incepusera sa renunte la tigari. Din partea dreapta venind inspre fumoar, traversand terenul de sport, cu gratia unei tipe de 14 ani aparea Stefan cu o camasa mult prea deschisa pentru tenul sau, proaspat tuns si aranjat de parca decernarea premiilor Oscar avea sa inceapa in mai putin de zece minute. Am zambit usor, discret, in timp ce Georgiana isi dregea vocea pentru a-si continua povestea.
- Si dupa cum iti spuneam vreau sa dau la medicina la UMF, dar imi este teama. Stiu ca asta e visul meu de cand ma stiu, iar mama ma sprijina destul de mult.
- Cred ca asta e tot ce conteaza. Plus ca dai admitere doar la bio, pe cand la Bucuresti tre sa dai si chimie.
- Asta nu ar fi o mare piedica. Imi place chimia, desi nu am facut prega mai deloc..
La aproape zece banci distanta de noi, Alex, Bobo, Sorin, Alex Serban si un alt coleg, sub umbra merilor isi savurau tigarile, dar vocile lor erau pierdute in acel zgomot de fundal: pauza. Muzica de la difuzoare rasuna in intregul liceu si cerea vacanta.
- Ce faci in vacanta asta?
- Buna intrebare. Nu am nici cea mai mica idee..Mare, planuri de familie sau cu prietenii..Tu?
- Bac, admitere si probabil ca dupa relaxare.
Si voiam sa abordez un alt subiect, insa atunci Pancu se tranti langa mine pe banca, fara prea multe introduceri.
- Ce faaceti? va deranjez?
- Uhmm..Am incercat sa nu raspuns, insa Georgiana parea ca o cunoaste, asa ca ar fi fost nepoliticos sa zic ceva. Nu, desigur ca nu.
- Bine draga, vorbeam despre planurile de vara. Dar tu?
Si atunci isi aranja ochelarii de soare ce cu siguranta erau mult prea mari pentru fata ei si incepu sa priveasca cercetator imprejur.
- Distractie. Ca intotdeauna.
Si spre multumirea mea cea mare se sunase, iar cele zece banci ce ne desparteau pe mine si pe gasca cu pricina incepusera sa se elibereze.
- Ce ora avem?
- Romana.
- Atunci putem intarzia. Spusese Andrada care isi facuse simtita prezenta, dupa ce arunca restul ambalajului al batonului ei.
- Eu ma duc fetelor. Spusese Pancu dupa ce observa ca Bughi nu mai era acolo.
- Zi-mi despre banchet. Am zis ridicandu-ma in picioare. Amortisem, caci statusem la marginea bancii din cauza venirii neasteptate a lui Pogo, asa ca pe banca acum ramasese Andrada si cu Geo.
- Pai rochia e albastra cu niste floricele in partea dreapta, dar nu-i asa ca vii sa ma vezi?
- Avem voie? Am zis copilaroasa si inoecnta.
- Da, normal. Banchetul il avem la restaurantul Rose. Dar pe terasa puteti sa stati. Adica doar nu vii singura si la acte prietene am vazut ca ai, ar merita sa vii nu?
- Da, iti dai seama!
- Deci? Vii?
- Voi fi acolo.
Andrada facu ochii mari, in timp cepe langa noi treceau elevi care se indreptau spre intrarea in liceu. Atunci o voce, barbateasca, matura si prea bine cunoscuta timpanului meu se auzi.
- Ba mergem? Era Alex, care se parea ca se ridicase de pe banca impreuna cu gasca lui. Bobo aproape ca trecuse pe langa mine, inspre fumoar, unde erau bancile lor, cand iarasi vocea lui ma surprinsese. Unde te duci frate?
Cap. 54 - Un strop de dramatism
Start from the beginning
