Snape | Master Of Dementors

7. Adevărata calitate a unui Slytherin

*Adevarata calitatea a unui Slytherin.*

Se vedea stand acolo, cu spatele spre un trup ghemuit ce tresarea de suspine, și cu bratele întinse.
Privea drept în fata spre celalalt personaj, cu cel puțin 30 cm mai înalt decât ea, dar fără sa arate vreun sentiment.
Vedea toată întâmplarea desfășurându se în fata ei, privind de sus totul. Fiecare cuvânt si pauza perfect plasate, fiecare replica cântărita pentru a produce maximum damage în fata adversarului.

Cu totul ca nu își vedea corpul își simți colturile gurii ridicând se într un zambet triumfător când își auzise ultima replica.
Era mandra.
Deci, printre atâtea amintiri neplăcute, era fericita sa afle ca încă mai avea și amintiri care sa o facă sa fie mandra de ea înșiși.

-Bravo domnișoară Snape! , spuse pălăria de selecție, vocea auzindu se aproape cu ecou și făcu imaginea din fata ei sa dispară ca o reflexie pe o suprafață de apa tulburata.

Întunericul reveni iar vocea jobenului răsună din nou.

-Se pare ca acum am o idee mai buna despre tine, iar acum e momentul sa îți spun ce am decis.
Danny dăduse din cap aprobator, neștiind dacă putea fi văzută sau nu.

-Dorința ta de a învața e de necontestat puternica, dar curajul,si determinarea ta sunt cele care m-au indreptat cu mintea spre Gryffindor...

-Nu!!
Își simți Danny corpul tremurând și simți cum spuse acest cuvânt cu voce tare.
Mintea i se încețoșase pentru o secunda dar apoi reveni întunericul calm în care răsună râsul palariei

-ha ha ha, știam eu, voi cei cu linii de sânge puternice tindeți sa ajungeți în același loc.
O sa ți spun un secret acum, hm.
Când ajung pentru prima oara pe capul cuiva, vad prima data calitățile pe care am fost vrăjit sa le caut și sa le recunosc acum atât de mulți ani în urma.
Normal ca, de obicei sunt mai multe combinații în fiecare dar primul, oh primul, strălucește atât de tare încât le umbrește pe toate celelalte.
Dar
daca privești mai atent...
Spre adâncul esenței unei persoane, adevărată chemare se va arata.

Spune mi tu acum, când vad în tine adevărată calitatea a unul Slytherin, cum as putea sa-i ignor stralucirea?

Deci..., Continua dupa o pauza jobenul, nu m am înșelat nici de data asta, nu?
-n-nu. Spun eu dregandu mi vocea interioara.

-O sa fii o mare comoara pentru cei de la SLYTHERIN
Jobenul striga ultima parte cu voce tare, iar Danny își dădu seama ca revenise în sala mare când un ropot de aplauze ii inundase urechile.

***(end flashback) ***

Întorcându-se pe călcâie cu spatele la Albus, Danneel încremeni văzând lumea adunata ce ii privea curios, însă fără sa scoată vreun sunet.

În mod normal ar fi roșit dacă era privita de atâția oameni, dar acum mai că îi pasa.
Era atât de nervoasa și de dezgustată încât simțea ca dacă o sa mai împartă aerul cu băiatul din spatele ei pentru multă vreme o sa ii iasă negi pe tot corpul.

Asa ca se îndreptă de spate, își ridica capul și își strânse buzele luând cea mai serioasa și superioara postura de care era în stare și trăgând aer în piept forțat, pași către grupul adunat.

Cei ce o priveau se dădură în laturi pentru a-i face loc sa treacă, lipindu-i pe unii de perete.
Chiar când făcuse primul pas în interiorul "baricadei" auzi primul comentariu.

-Ți ai primit replica Potter! Striga o voce masculina din stânga ei, acompaniata mai apoi de râsete și de alte replici asemănătoare care de care mai batjocoritoare.