''Deranged'' [Română]

capitolul cincisprezece

INAINTE SA CITESTI: Lucrurile s-au mai schimbat pentru inceput. Deci cand nu e nici un punc de vedere (fara POV), o sa fie cativa liceeni, vorbind si provocand necazuri; FARA Carter si Harry (inca). :)

-------------------------------------------------------

[nici un punc de vedere]

‘’Te provoc sa...’’ prietenul lui a spus, punand degetul pe berea pe care o putea tine in mana. Cauta in jurul lui focul de tabara, incercand sa nu fie distras de fetele usuratice din jurul lui. I-a venit brusc o idee, si s-a intors spre prietenul lui blond. Ranjind, in final a vorbit. ‘’Niall, te provoc sa te duci in acel tunel. Cel in care Carter Hill a fost vazuta ultima dupa ce a disparut dupa, la naiba, fata acestui pamant.’’

Ochii lui Niall s-au marit putin apoi a luat inca o inghititura din ceea ce a mai ramas din doza lui de alcool. ‘’Esti serios?’’ a intrebat el incet.

‘’Da, sunt. Doar daca nu esti prea las sa faci asta!’’ a ras prietenul lui, cuvintele lui jignitoare doar pe jumatate din cauza starii lui de ebrietate.

‘’Nu, omule. Esti doar beat-‘’

‘’Aud bine? Este Niall Horan, capitanul echipei de fotbal a universitatii, las in privinta unei provocari?’’ ceilalti prieteni ai lui se holbau la el cand toti cei din jurul focului de tabara radeau. Niall a aruncat doza lui pe jos nervos. S-a ridicat usor in picioare si-a dat din umeri.

‘’Voi, idiotilor, o sa veniti, sau ce?’’ El a cedat, uitandu-se la toti zambnd si cu nerabdare s-au ridicat in picioare.

‘’Indiferent,’’ a mormait Niall, si un sentiment de neliniste a inceput sa creasca in stomacul lui. Nu e genul care ar fi refuzat o provocare sau care era slab.  El facea asta ca sa le dovedeasca idiotilor. Chiar de cand a ajuns in echipa de fotbal, papularitatea lui a crescut. Nimic, nici macar un monstru neuman din acel tunel infricosator, nu-l putea face sa refuze si sa riste si sa piarda tot ce a facut dupa viata plictisitoare.

Ei au parasit focul de tabara cu minute in urma, mergand pe drumul ce ducea spre tunel. ‘’Pun pariu ca Carter s-a transformat intr-un Zombie care mananca creiere,’’ un beat a ras la propria lui gluma stupida.

‘’Ce naiba? Zombie nu exista, idiotule!’’ Cineva-treaz- l-a lovit pe betiv peste varful capului. Niall ar fi ras, dar mergea in liniste, gandindu-se la posibilele lucruri pe care le putea gasi inauntru. Ce s-a intamplat defapt cu ea?  Zvonurile orasului spun ca a fost mancata de vie. Dar altele sugereaza ca a avut legatura cu politisti disparuti –masina lor fiind adusa inainte- si grupul de barbati care au fost aratati la stiri doar ieri dimineata.

‘’Niall? Te duci inauntru?’’

Gandurile lui au fost intrerupte, realizand ca grupul era in fata lui, stand la cativa pasi departare de tunel. ‘’Uh...’’ El repede si-a dres glasul, si precaut a mers spre ei. ‘’Da, normal ca ma duc.’’

‘’Atunci ce mai astepti?’’ toti se uitau la el emotionati.

‘’La dracu’ cu asta, stii! Asta e de la scoala veche, omule. De ce nu e ceva de genul: cheile masinii lui Huffner?’’ Niall s-a intors cu spatele la ei, nu foarte pregatit sa paseasca in tunel. Ei se uitau la el, unii incercand sa-si abtina rasul.

‘’Haide, ai fost gata sa faci asta catelei de profesoara de matematica anul trecut! Doar du-te, striga ‘’Bloody Mary’’ si iesi naibii afara!’’

Bloody Mary? s-a gandit. Ei nu m-au provocat sa spun asta. A oftat si a incercat sa se calmeze apropiindu-se de tunel, a facut cativa pasi inauntru. Si-a scos IPhone-ul si a apris lanterna. In timp ce mergea mai adanc in el, a devenit constient de imprejurimile stranii in care se afla.

El a luminat un perete cu lanterna, observand cuvantul, PACATOS, era scris cu rosu inchis. A mers repede de langa aceasta si s-a oprit inainte sa ia o respiratie adanca. Spune-o, si provocarea se v-a termina. Deschizandu-si gura ca sa pronunte cele doua cuvinte, nu putea sa scoata niciun cuvant, pentru ca un plans stins l-a prins cu garda jos. Si-a inchis gura si a ascultat cum plansul devine, incet, mai puternic la fiecare doua minute ingrozitoare.

El statea acolo, intrebadu-se daca plansul venea de la unul din disparuti. El vroia sa ii ajute, chiar vroia. Dar cealalta parte din el striga, pleaca si nu te uita niciodata inapoi. Plansetele dintr-o data se oprira. A facut un pas in spate, fiindui frica sa mai stea prea mult inauntru.

‘’Ajutor!’’

Strigatul s-a transformat intr-un tipat obsesiv si fiecare parte din corpul lui s-a crispat, si-a acoperit urechile in agonie. A cazut in genunchi, strangandu-si ochii inchisi.

‘’Am nevoie de ajutor!’’

S-a auzit vocea cu ecou si nu putea sa si-o scoata din cap. Cand si-a deschis ochii, un corp palid intr-o rochie albastra de spital statea acolo, uitandu-se la el. Telefonul a zburat brus din mana lui, lovindu-se de perete si spargandu-se in milioane de bucatele. Nu mai putea sa vada nimic acum. Cand si-a tras mana de la ureche, a putut sa auda mici susoteli din spatele lui.

S-a ridicat usor in picioare si si-a frecat ochii. Si-a simtit parul de pe ceafa ridicandu-se cand ceva ii soptea la ureche.

‘’Pst, pst. Avem alt pacatos.’’

S-a incruntat, mai apoi sarindu-si din propria piele cand focul a inceput sa arda in spatele lui. Se uita la persoana care statea in fata lui. Are ochii negri, o fata sangeroasa, si o rochie sfasiata de spital.

‘’Ce-ai facut?’’ l-a intrebat perosana furioasa pe baiatul inspaimantat scuturandu-si capul. El nu putea nici sa vorbeasca, prea speriat de ceea ce statea in fata lui.

‘’P-poate e inofensiv, Harry.’’ Niall recunoscu vocea. Era aceeasi persoana care a strigat dupa ajutor.

‘’Aminteste-mi asta cand o sa fie mort,’’ Barbatul –pe care presupun ca il cheama Harry- mormai, continuand sa se uite cu aceiasi ochi negrii inspaimantatori.

‘’T-te rog,’’ a inceput Niall, infricosat de barbatul care tocmai l-a prins de gat. Mainile lui s-au incordat, nu putea sa se lupte pentru aer. Cand Niall era sa lesine, barbatul si-a lasat stransoarea si l-a impins foarte tare. Cazand pe pamant, Niall era disperat sa respire din nou.

‘’Ce ma rogi? Tu vrei sa-ti crut viata?’’ a intrebat barbatul, situandu-se peste Niall, amenintator. Niall a dat cu furie din cap, simtind o mana apucandu-l de gulerul jachetei de universitate. S-a ridicat usor in picioare si fara sa se pregateasca pentru asta, un pumn a zburat spre fata lui. Capul lui s-a intors spre dreapta, sangele incepea sa ii curga din nas si din buza de jos.

‘’Nu vreau sa ma r-reintorc!’’ Se balbai Niall, speriat sa se uite in ochii lui din nou. Brus a zburat inapoi, aterizand pe pamantul rece si tare. Lumina nevazuta de sus incepea sa licareasca.

‘’La dracu’ cu voi, seniorii din licee si popularii dracului!’’ a scuipat Harry, focul a inceput sa arda la inceput mai apoi arzand peste tot. Niall statea jos, dandu-se incet la o parte din calea focului si omul nebun a urlat la el. Si-a inchis ochii si se ruga Domnului ca asta sa nu se fi intamplat. ‘’Sa pacatuiesti e rau, copilule.’’ A pasit incet spre Niall, dandu-i o privire fixa. ‘’Stii unde am ajuns?’’ a soptit el.

Niall a refuzat sa raspunda, asa ca a dat usor din cap. ‘’La dracu’. Platesc pentru pacatele mele, pana cand devin un pacat. Deci iti sugerez sa iti misti fundul, pleaca, gandeste-te din nou la viata ta de cacat, si nu te mai intoarce niciodata.’’

Niall a facut cum i s-a spus si a alergat in intuneric, a auzit multe voci necunoscute. A simtit ca cineva il tragea de jacheta. Se gandea ca este barbatul care vrea sa-si bata joc de el. Dar a simtit din ce in ce mai multe maini tragandu-l de jacheta.

‘’Opreste-te!’’ A strigat Niall, lacrimile curgandu-i pe obraji.

‘’C-Carne-e!’’ o voce inumana i-a soptit in ureche. Si-a simtit dintr-o data corpul amortit si nu isi mai putea tine pentru mult timp ochii deschisi. Un alt pacatos, o alta disparitie.