''Deranged'' [Română]

Capitolul patruzeci si sase

Harry's POV

Am ignorat bataile de joc care veneau din spate cand ma holbam la ea. Tremuram.

''E incurcat. Asa e. Jur, eu-''

''Buna...Niall.'' m-am intors spre el.

''Da?''

''Taci naibii din gura.'' Ma enerva.

''La naiba.'' Doar a soptit, dar l-am auzit. L-am ignorat si mi-am pus o mana pe fata sa delicata. Sentimentul acesta pe care il aveam, durea. A fost inconstienta ... timp de trei zile. Nimeni nu stie ce s-a intamplat.

Am tusit ca sa imi acopar vaitatul inuman. Am luat-o de mana si mi-am pus fruntea pe ea. Nu ma puteam ruga. Nu dupa toate lucrurile prin care am trecut.

Ei rad de tine.

M-am uitat repede peste umar, confuz.

''Ce a fost aia?'' am intrebat.

''huh?'' Zayn si ridicat capul de pe umarul lui Louis.

''Unul din voi a zis ceva.''

''A zis unul din voi ceva, baieti?'' a intrebat Liam cu o fata dura.

''Nu.''

''Nu.''

''Nup.''

M-am uitat la toti. Stiam ce fac. Dar nu voiam sa ma intereseze. Idiotii acestia sunt la ultima incercare. Jur.

M-am intors ca sa ma uit la Carter din nou. Parea si mai pala. Ma ingrijoram. M-am ridicat si am apasat pe butonul de urgente si le-am vazut pe asistente cum veneau.

''Nu cred ca ea e bine,'' am spus frenetic, uitandu-ma in jos spre Carter si le-am cerut sa o verifice de urgenta. O tineam strans de mana si le priveam pe asistente cu atentie.

''Ceva nu e bine.''

''Ce? Ce nu e bine? Spune-mi !''

Se holbau la mine cu gura deschisa. Nu voiam sa aud asta dar am facut-o.

''Trebuie doar sa facem cateva teste, bine, domnule Styles? Nimic rau.''

Am oftat exasperat. La dracu. M-am pus din nou jos, privindu-le pe asistente cum imi duc iubirea afara, pe patul cu roti.

''Cum de iti stiu numele? Mai bine spus, de ce n-au chemat inca politia sa te ia?'' s-a gandit Niall cu voce tare. Mi-am dat ochii peste cap

''La naiba, nu ai vazut pe unde am venit? Asta nu e un spital nenorocit obisnuit.''

''indiferent.''

Este dominata, copile.

''Ce naiba ai spus?'' m-am ridicat in picioare si l-am acuzat pe baiatul blond. L-am prins de tricou si l-am ridicat, trantindu-l de perete. ''Ce naiba ai spus? Zi-o din nou.''

''Harry, linisteste-te. N-a spus nimic.''

''Sa nu mai zici prostia asta niciodata! Ai inteles?''

''Ce a-am spus?'' a gemut de durere.

''Mai bine sa nu iti mai deschizi gura ca altfel o sa iti iasa sange pe ea.'' L-am lasat si am iesit pe usa, cautand o asistenta ca sa imi dea mai multe informatii.

***

Ea era din nou in camera ei. Deveneam ingrijorat. Nu voiau sa imi spuna ce au testat. Ma enerva. Ea e a mea, fata mea. Ceea ce inseamna ca ar trebui sa stiu ce ii fac fetei mele.

Cei patru prieteni dormeau pe podea. Nu voiam sa dorm. Trebuia sa o privesc tot timpul. Ea este in mai mare siguranta daca o privesc eu.

Oh, Harry. Ea nu va fii niciodata in siguranta.

M-am invartit, pregatit sa il bat pe cel care a spus-o. Dar toti dormeau.

''Foarte amuzant, nenorocitule,'' am spus, uitandu-ma la ei. Nici unul din ei nu s-a miscat, cum m-as fii asteptat. M-am uitat peste tot in camera, confuz. Suntem priviti?

Ti-a durat chiar asa mult?