''Deranged'' [Română]

Capitolul patruzeci si sapte

Harry's POV

Ma uitam atent la asistenta care o verifica. O miscare gresita. Eram pe marginea scaunului, privind. Ea se foia pe locul ei constant, dar nu putea sa imi pese mai putin.

''Arata bine. Ar trebui sa se trezeasca in curand.'' Si a iesit afara. Am oftat si m-am uitat la fata lui Carter. Eram extenuat dar nu puteam sa dorm. Trebuie sa fiu aici pentru ea cand se trezeste. Ea trebuie sa stie ca sunt aici pentru ea.

Nu pentru mult timp.

''Mi-e foame,'' a mormait o voce in spatele meu. M-am intors in scaunul meu si m-am uitat la baiatul blond.

''Inceteaza din a te mai juca cu mine, idiotule.''

Si-a ridicat mana confuz, cu gura deschisa.

''Am spus ca mi-e foame!''

''La naiba! Stiu ce incerci sa faci!'' Nu suntem priviti. Nu suntem al naibii de priviti.

''Ce naiba iti trece prin cap?''

''Lasa-ti atitudinea, idiotule.''

''Putem sa incetam cearta odata?'' ne-a intrerupt Zayn.

''El a inceput,'' a spus Niall.

''As fii mai mult decat fericit sa o termin.'' Mi-am pocnit degetele si m-am uitat la el. A dat din cap si s-a dat in spate.

M-am intors din nou spre pat si o priveam cum doarme. S-au ridicat si au mers in cofetarie sa caute mancare. Stateam in liniste si mi-am inchis ochii ca sa ma odihnesc putin. I-am simtit mainile miscandu-se si mi-am deschis repede ochii. Am asteptat si am asteptat. Apoi am oftat si mi-am inchis ochii din nou, avand in vedere ca ea nu ii deschisese pe ai ei in ultimele 10 minute.

Probabil trecuse o ora intreaga, nu aveam de unde sa stiu. Eram pierdut si obosit. Dar m-am trezit in mijlocul unui vis intr-adevar ciudat. Ceasul din camera zicea ca e doua dimineata. M-am aranjat pe scaunul meu si ma uitam in intuneric.

Visul meu era chiar in camera de spital. Doctorii si asistentele erau rautaciosi. Imi spuneau ca ea o sa fie bine, nimic nu era rau. S-a dovetit a fii o minciuna mare. Ei stiau ca e ceva gresit cu ea. Nu aveau curaj sa imi spuna.

Tineau asta in ei pentru un motiv pe care nu l-am inteles. Ma faceau sa fiu atat paranoic incat am ajuns si eu pe un pat de spital alaturi de Carter, si mi-am strecurat bratul in jurul ei in siguranta. Ea e asa de importanta pentru mine. Nu pot sa o pierd. Nu din nou.