''Deranged'' [Română]

capitolul treizeci si doi

Carter's POV

''Esti bine?'' a intrebat el, observand ca m-am oprit. Stateam undeva in lanul inalt, dandu-mi heebie jeebies.

''Da, doar...'' am oftat. ''Am auzit ceva ciudat.''

''Cum suna?'' m-a intrebat, sunand alarmat.

''Suna ma degraba ca un chicotit, nu stiu,'' am soptit. ''Probabil sunt doar paranoica.''

''Hai aici, Carter,'' a raspuns, deschizandu-si mainile. Aproape ca l-am daramat cand m-am dus repede la el si mi-am inconjurat mainile in jurul taliei lui si mi-am pus fata langa gatul lui. M-a prins intr-o imbratisare stransa si a incercat sa ma linisteasca ca intodeauna.

''Cat de mult imi place sa stau aici, inca e umpic infricosator, luand in considerare ca inca stam in lanul acesta de speriat.'' Am mormait. A chicotit si m-a indepartat de el apoi m-a luat de mana. M-a tras mai departe pentru ca soarele se lasa.

Dupa o ora sau ceva de genul care au trecut infricosator, nu mai puteam sa vedem deloc soarele. Luna era pe cer, dandu-ne putina lumina care ne-a condus spre capatul lanului.

''Multumim, lumina lunii,'' am soptit cand Harry m-a strans de mana.

''Gata?'' a intrebat. M-am uitat la el confuza. Nu s-a uitat in ochii mei pentru ca se uita in fata. Mi-am intors si eu capul ca sa ma uit in fata, un suspin exasperat mi-a scapat de pe buze, uitandu-ma la toata padurea. ''Ce? Obosita de mers?''

''Nu mai imi simt talpile si in curand picioarele,'' am spus, fara sa vreau sa ii aud snickersii (pantofi) din nou.

''Aici,'' a spus, venind in fata mea si indoindu-si picioarele. ''Urca pe spatele meu.''

''Harry, esti sigur-''

''Doar urca pe spatele meu, Carter,'' m-a oprit el. Mi-am pus mainile pe umerii lui si am sarit pe spatele lui. M-a tinut de coapse si eu mi-am inconjurat mainile in jurul gatului lui. Mi-am pus barbia pe umarul lui, continuandu-ne excursia.

''Asta e foarte infricosator,'' i-am soptit la ureche.

''Mai infricosator decat tunelul?'' a intrebat el, chicotind usor.

''Poate totusi nu chiar asa infricosator,'' m-am cutremurat gandindu-ma la tunel.

''Vrei sa incetezi din a ma trage de par? Corpul tau atat de aproape de al meu ma face sa ma gandesc deja la destule,'' a spus el. M-am oprit imediat si mi-am cerut scuze. Dupa o tacere indelungata, a trebuit sa vorbesc.

''Buclele tale sunt doar atat de-''

''Carter,'' a spus el intr-un ton aspru.

''Okay, scuze, o sa ma opresc,'' am raspuns. Apoi am devenit si mai tacuta. ''Harry,'' am oftat mutandu-mi capul ca sa ii vad o parte a fetei. Din partea mea, am putut sa observ ca sprancenele ii erau incruntate si isi musca buza.

''Da, Carter?'' a spus, incercand sa isi bata joc. Am ras si l-am tras de obraz, doar ca sa ii atrag atentia spre mine. ''Am sa te imping in pomul ala,'' m-a amentitat el jucaus.

''Fa-o, te provoc,'' l-am sfidat eu. M-a ridicat m-ai sus si a mers inspre copac. Ochii mi s-a marit, nu glumea. ''Harry, nu!'' am strigat eu, incercand sa ma dau jos de pe spatele lui. El doar a ras si si-a scuturat capul.

M-am lasat pe spate si m-am prins de copac. Am inconjurat copacul cu mainile ceea ce l-a facut pe Harry sa cada in fund. Am inceput sa rad si i-am dat drumul copacului, auzindu-l pe Harry chicotind.

''O sa platesti pentru asta, iubito,'' a spus, lingandu-si incet buza de jos apoi muscand-o ceea ce ma facea sa cred ca o sa o faca intr-un mod sexual.

''Nu,'' am spus indepartandu-ma de el si de copac.

''La naiba, da,'' a ranjit si a ras. ''Fundul meu ma doare, la naiba. Acum trebuie sa iti intorc iubitoarea favoare.''

''De cand ai devenit asa pervers?'' am strigat cand am vazut ca a inceput sa ma fugareasca. El mi-a ignorat intrebarea, si a continuat sa ma fugareasca prin padure. ''Stai, Harry, vad ceva deasupra,'' am spus intr-un mod nejucaus.

''Carter, nu pasi mai departe,'' a strigat la mine. L-am ascultat si m-am oprit. ''Bun,'' a spus, gafaind asa cum o faceam si eu. Mi-a luat pana si si-a mijit ochii, incercand sa isi dea seama ce e acolo in intuneric. ''Cred ca am reusit,'' a soptit.

''Ce?''

Si-a ridicat mana si a indicat spre locul in care se uita.

''Am gasit casa,'' a soptit.

''Mergem sa o verificam?'' am intrebat obosita. A dat din cap si m-a strans tare de mana. Ne-am continuat drumul in tacere, fara sa facem nimic ce seamana cu ceea ce am facut acum un minut. ''E o casa destul de infricosatoare,'' am mormait, apropiindu-ne mai mult si mai mult de casa.

''Nu cred ca locuieste cineva in ea,'' a spus el, mergand langa casa si tragandu-ma dupa el. Am urcat pe pridvorul care scartaia si ne-am oprit cand am ajuns in fata usii.

''Ar trebui sa batem? Pentru orice eventualitate,'' am soptit. El a datd din cap, ridicandu-si mana ca sa bata la usa de lemn. Casa arata foarte abandonata si veche, era greu de crezut ca cineva locuieste in ea. Era destul de mare, defapt. Nici nu cred ca ar trebui sa fie numita o casa.

Am stat pentru un minut, asteptand pe cineva sa raspunda, dar n-a venit nimeni. A pus mana pe clanta si a intors-o inainte sa deschida usa. S-a uitat la mine si mi-a ranjit. ''Hai sa intram,'' a sugerat. Ochii mei s-au marit si am dat ezitant din cap.

Am intrat inauntru si imediat aerul s-a racorit. Ma simteam ciudat. Era un fel rau de ciudat.

''Nu ar trebui sa stam aici prea mult, Harry,'' i-am soptit la ureche observandu-l uitandu-se prin locul infricosator.

''Doar ma uit imprejur,'' mi-a raspuns, tragandu-ma spre scarile rupte. O scara lipsea si prima era rupta. Am fost atenti in timp ce urcam. Erau doua holuri care duceau spre capat. Fiecare hol avea 5 camere pe fiecare parte. ''Cred ca asta obisnuia sa fie un fel de motel.''

''Da, dar parterul nu arata deloc ca un motel,'' am spus confuza. El a oftat, uitandu-se prin locul infricosator.

Urmatorele 45 – banuiesc – minute, am verificat si am cautat prin intreaga cladire, pentru orice semn ca cineva ar locui aici.

''Nimeni nu e aici. Doar noi,'' a spus el intr-un sfarsit, dandu-mi voie sa ma joc in sfarsit cu mana lui stanga, stand pe podeaua prafuita in liniste.

''Ma intreb ce obisnuia locul asta sa fie,'' am meditat eu cu voce tare.

''Si eu,'' a mormait el, lasandu-se in jos ca sa ma sarute pe obraz. Am zambit si m-am uitat in alta parte, stiind foarte bine ca fata mea s-a inrosit.

''Caaarter,'' a cantat el, incercand sa imi atraga atentia. M-am intor si am zambit si apoi m-am uitat in sus, examinand candelabrul gigantic. ''iubito.''