Twisted Love

Capitolul 11(46)

Inca un capitol, wow. Cred ca va fi diferit acesta fiindca e doar din perspectiva lui Marinette. Sper sa va placa, scuze de greseli si lectura placuta.

~Perspectiva Marinette~

Nu pot sa cred ca m-a mintit sia planuit asemenea lucru. Stiu ca este fiindca a recunoscut, dar totusi, cum sa vrei asa ceva? Si eu as vrea ca Leila sa fie inapoi daca ar muri, dar nu ma pot gandi sa-i fac rau lui Adrien. In schimb, el s-a gandit la asta. Desi ne-a spus adevarul si ne-a avertizat in legatura cu Nath si de relatia lui falsa cu Leila, nu pot sa-l ierd deocamdata. Si o sa am o discutie si cu sora mea. Atatia oameni care ma ranesc, nici nu stiu in cine sa mai am incredere. Nici Alya, aici fata de mine, nu stiu daca-mi spune tot. Singura persoana care sigur nu ma mintea s-a dus. Si pentru mine era ca o sora pe care o iubeam mult, de ce a trebuit sa se intample asta? Probabil universul ma uraste si nu prea stiu de ce pentru ca sunt o persoana buna, sau oare imi pune obstacole ca sa devin mai puternica? Cred ca nu voi afla prea curand.

Oricum, acum, trebuie sa ma concetrez pe prinderea lui Nath. Nu o sa las pe nimeni sa ma distraga. Voi vorbi cu sora mea, apoi nu voi mai stii ca exista nici ea, nici Adrien pana cand Nath nu e prins. De acum nu voi mai fi fata aia buna si blanda, ma voi schimba, voi inceta sa-mi pese, de acum, voi fi o alta Marinette care nu poate fi ranita.

Aproximativ dupa o ora, Leila intra pe usa linistita, fara stres. Ii rog pe ceilalti sa plece dupa ce am discutat sa nu mai avem incredere in Adrien, dar ei nu au acceptat. Raman singura cu ea, se uita la mine de parca nu ar stii nimic. Sincer nu stiu daca sa-l cred pe Adrien la faza cu ea si de aceea o voi intreba si voi stii daca ma minte. Totul in jur mirosea a mere, de la acea placinta, inca stateam una in fata alteia holbandu-ne. Ea nedumerita, eu suparata. Oare chiar ma va minti?

Eu: Pot sa te intreb ceva?

Leila: Normal, orice.

Eu: Tu esti cu adevarat impreuna cu Nath?

Leila: Amm....de ce intrebi asta?

Eu: Pentru ca pare ca nu stati deloc impreuna.

Leila: Ah, ti se pare tie.

Eu: Ok, atunci ai inceput sa transpiri?

Leila: Marinette, nu ai incredere in mine?

Eu: Sincer, nu. Am auzit cateceva despre relatia ta cu el si as vrea sa afu adevarul de la tine.

Leila: Ce ai auzit? Eu nu stiu sa ma vorbeasca lumea. Adica nu au ei de unde stii ca noi ne prefacem doar pentru a incerca sa fiu cu iubitul tau.

Ramane cu o fata surprinsa, realizand ca a spus adevarul fara sa vrea si incearca sa gaseasca alta scuza, dar nu reuseste.

Eu: Deci e adevarat! Voiai sa ne desparti, sa-l faci gelos ca sa fie cu tine. Dupa atata timp si dupa toate cele intamplate, tot nu renunti? Vrei neaparat sa fie al tau? Bine, nu ai de cat, oricum eu nu mai sunt cu el si nu mai am incredere in el, dar sa stii ca mai pierdut pe mine, exact cum a facut si Adrien. De acum voi sta cu Alya si ne vom vedea doar in lupye pentru ca nu am decand sa stau cu tine pana nu-l prindem pe Nath. Presupun ca ti-a spus ca are miraculosul. Poate faci echipa cu el, oricum aici, adevaratii eroi am fost doar eu, Adrien si Anna.

Leila: Haide Marinette, doar nu vorbesti serios? Stiu, am grsit, dar sunt sora ta, proasta aia de Anna, ce era pentru tine?

Eu: Prietena si o sora mai buna decat tine, asta e clar. Acum scuza-ma, dar trebuie sa plec sau stii ce? Asta a fost casa mea din totdeauna, aici am crescut cu parintii mei si mi-au lasat-o in grija cand au plecat in China, deci cea care pleaca esti tu. Iti dau o ora sa-ti faci bagajele.

Leila: Marinette, te rog nu face asta. Te rog mult de tot. Nu are cum sa nu-ti pese de mine. Macar ai mila.

Eu: Imi pare rau Leila, dar inainte sa vii tu, mi-am promis ca nu-mi va mai pasa. Acum sunt alta Marinette, una pe care nu o potir ani, una care nu mai are sentimente. Acum, ma astept ca peste o ora sa dispari de aici.

Urc la mine in camera si Tikki incepe sa-mi spuna despre deciziile mele gresite. Poate are dreptate, dar de acum asa voi fi. Kwamiul meu este foarte important si evident ca pentru ea mereu o sa am sentimentul de iubire. Mereu ma ajuta, dar acum trebuie sa inteleaga ca m-am schimbat. Trece ora data de mine pentru Leila. Se pare ca nu mai era asa ca ma bucur de liniste. Rasfoiesc cateva reviste de moda ca sa ma mai inspir pentru hainele domnului Agreste. Evident ca nu voi afecta slujba. Chiar daca va trebui sa lucrez la Adrien in casa, voi inchide biroul ca sa nu pot da de el. Termin de rasfoit acele reviste si incep sa mai fac cateva schite. In timp ce desenam, m-am gandit sa merg la Anna, poate mi se arata si pot discuta cu cineva care sa ma ajute si sa-mi de-a sfaturi.

Plec val vartej din casa si incerc sa ajung cat mai repede posibil la cimitir. Afara este incredibil de frig, ar februarie abia a inceput. Sper sa se termine cat mai repede desi luna asta seamana cu mine. Rece ca sufletul meu. Ei, insfarsit ajung si vad pe cineva acolo. Era Adrien, asa ca ma ascund ca sa nu ma vada. Anna nu apare, dar el continua sa vorbeasca cu ea. Nu auzeam foarte bine ce- spune, dar era ceva legat de mine si de greseala facuta fata de mine. Se pare ca nu avea curajul sa vina la mine sa-si ceara scuze, auzind ce i-am facut surorii mele. 

Sincer, trebuia sa se gandeasca la consecinte inainte sa-mi fac asta. Acum va trebui sa suporte ce i se intampla. Nu-i vina mea ca el nu stie sa aiba grija de o relatie. Se ridica usor si placea. Imediat ce dispare ma duc eu langa mormant asteptand sa apara. Din fericire, chiar isi face aparitia.

Eu: Anna, cat ma bucur sa te vad. De ce cu Adrien nu ai vorbit?

Anna: Pentru ca daca as fi vorbit cu el, i-as fi spus doar sa vorbeasca cu tine, iar tu cum ai decis ca nu vrei sa mai ai sentimnte, nu i-am mai zis nimic. Stii ca vad si aud ot. Practic eu sunt in permanenta langa voi doi. Si mereu voi fi.

Eu: Oh, pai cred ca este o decizie buna, doar m-au ranit prea rau. Singura care ma intelege esti tu si abia vorbesc cu tine. 

Anna: Stiu, dar trebuie sa te pui si in locul lui. Nu vorbesc de sora ta pentru ca pe ea nu am suferit-o niciodata. Dar Adrien, doar era distrus si disperat. Ar trebui sa-l intelegi, dar asta depinde doar de tine.

Eu: Mersi de sfat, cred. O sa incerc sa vin mai des, deoarece doar cu tine pot vorbi fara sa stiu ca ma vei trada

Anna: Nu as putea face asta. Acum du-te. Presimt ca va aparea un akuma.

Plec, cu gandul la ce mi-a zis. Nu ma voi schimba inapoi la vechea Marinette deocamdata. Poate dupa ce-l prindem pe Nath. Acum vreau sa tratez lumea cum m-a tratat si ea pe mine. E timpul ca Ladybug sa fie diferita.

~Sfarsitul perspectivei~