Capitolul 9(cap 44)

423 28 43
                                    

~Perspectiva Marinette~

Dimineața de Ajun a sosit,iar noi toți eram entuziasmati sa impodobim casa,sa facem bradul și sa punem cadourile sub pom pe care mâine le vom desface. Sper ca lui Adrien să-i placa mult cadoul meu. Este mic,dar semnificativ. Eram prima care m-am trezit. Am început să mă imbrac în pijamalele de Crăciun și sosetele mele pufoase și calduroase. Ma uitam la ceilalți cum dormeau și cât de dragalasi erau. M-am dus sa manac ceva și în timp ce o făceam se pare ca și Adrien s-a trezit. Venea încet ca sa nu-l trezească pe Gabriel. Acum ca ma gândesc la el,intr-un fel mie dor să-l opresc și sa lupt cu cei rai. În fine,revenind la Adrien. Se apropie ușor de mine și-mi șoptește ușor la ureche „Te iubesc!" Doamne,il ador pe băiatul asta. Ma ia ușor în brațe,iar eu ii răspund la îmbrățișare. Ne luam de mana și începem sa aranjam casa. Ceilalți dormeau profund așa ca noi am terminat de decorat sie i tot nu s-au trezit. Era ora prânzului. Cât naiba mai dormeau? Sosise momentul bradului și aleluia cine va s-a trezit. Era Chloe. Era fericita ca s-a trezit la timp pentru brad. Dacă restul nu o fac asta e. Ei pierd. Pe la ora patru bradul era gata. Mai lipseau cadourile de sub el. Am decis sa le puenm acolo după ce se trezesc restul,iar mâine dimineața când voi pune o alarma le vom desface.

Împreuna cu Adrien și Chloe ieșim afara pentru a admira zăpada albă ce era asternuta în tot orașul. Copii făceau oameni de zăpada sau îngeri,parintii lor ii priveau cu bucurie,iar animalele se tavaleau în ea. Noi ne plimbat prin zăpada și vorbeam despre seara asta și despre ziua de mâine. Adrien vorbea cu Chloe despre cadoul meu. Credea ca nu-l aud,dar îl iert. Nu intelegeam ce mi-a luat,dar ii era frica ca nu o să-mi placa. Evident ca îmi place orice mi-ar lua. Nu ar trebui să-și facă griji pentru asta. Cum termina de vorbit se întoarce la mine și ma ia pe sus. A alergat un pic apoi ma arunca în zăpada. În clipa aia am vrut să mă razbun pe el. Am aruncat cu bulgari cât am putut și am învins. Chloe se uita la noi cu o fata amuzata. Ea nu avea nicio treaba.

~Sfarsitul perspectivei~

~Perspectiva lui Adrien~

Ma distram cu Marinette în zăpada și o văd pe Chloe cum radea de noi. Nu am vrut sa o las sa scape așa ca am impins-o în zăpada. Era așa nervoasă încât a sărit pe mine și m-a scufundat de tot în zăpada. Nu m-am lăsat ușor,dar într-un final ne-am oprit fiindcă se facuse ora șase. Sper ca Alya,Nino și Lila să se fi trezit.

Intram linistiti în casa și ii găsim pe cei trei terminand de împachetat toate cadourile. Au scris și numele.

Eu: De ce ați făcut asta fără noi?

Nino: Deoarece și pentru ca voi ați impodobit bradul fără noi.

Chloe: Nu e vina noastră ca ați dormit așa mult.

Alya: Atunci nu e nici vina noastră ca ați ieșit afara.

Mari: Ok,noi am făcut bradul voi ați împachetat cadourile. Suntem egali. Acum haideți sa pregătim împreuna masa de Ajun.

Am lucrat împreuna și astfel am terminat foarte repede. Am mâncat cât am putut apoi ne-am dus în jurul bradului sa stăm puțin de vorba. În timp ce o făceam,Alya a vrut sa desfacem cadourile și sa nu mai așteptam pana mâine. Nimeni nu s-a împotrivit așa ca am început. Mi-am luat cadoul de la Mari și cu cât desfaceam mai mult din el,ea era mai panicata. Surpriza mea a fost sa văd o rama cu șase din cele mai frumoase momente ale noastre. Primul sărut, când ne-am întâlnit prima oara ca eroi și ca adolescenți,doua poze în cele mai romantice locuri și o poza cu mine,ea și Anna. Era atât de frumos încât nu știam dacă ce i-am luat eu va fi de ajuns. Îmi dadeau lacrimile,iar ea m-a îmbrățișat.

Twisted LoveWhere stories live. Discover now