Twisted Love

Capitolul 10

                                 

~Perspectiva Lila~

     Cine se crede Ladybug? Doar un erou atât. Nu are dreptul să se supere pe mine ca stăteam cu cel mai drăguț băiat. Doamne,daca îl place și ea asta este,dar nu să mă ameninte. Ladybug e oribila,nu drăguța cum credeam. M-am înșelat foarte mult. Te urăsc Ladybug. Ah,te urăsc din tot sufletul. Mai bine sunt eu eroina Parisului,nu ea. Fix atunci,in lantisorul în forma de coada de vulpe dat de la bunica mea,intra un fluturas negru.

     Papillon: Volpina,numele meu este Papillon și o să te ajut sa te razbuni pe Ladybug,sa fi tu eroina Parisului și sa fi împreuna cu cel pe care îl placi,dar în schimb va trebui să-mi aduci miraculosii lui Chat Noir, Al lui Ladybug și al lui Ladydance.

     Eu: Cine este Ladydance? 

     Papillon: Este o noua eroina mult mai puternica decât am crezut. Dar o vei învinge.

     Eu: Bine. Ne-am înțeles Papillon.

     Abia aștept sa creez iluzii și sa păcălesc oamenii.

     ~Sfarsitul perspectivei~

     ~Perspectiva Marinette~

     Am discutat cu Anna și astfel l-am sunat pe Adrien să ne întâlnim în parc în scurt timp. Când a sosit momentul să mă văd cu el fata în fata m-am panicat.

     Adrien: Marinette,ce mă bucur ca mai sunat. Chiar trebuie sa vorbim.

     Eu: Aici ai dreptate. Vreau sa lamurim ceva. Adrien,eu încă te iubesc,dar nu te mai pot lasa să mă rănești.

     Adrien: Știu,te-am rănit. Am fost un prost. Dar te iubesc ca un nebun și nu pot sa stau departe de tine. Ma simt singur și rănit fără tine. Tu ești jumătatea mea,intoarcete la mine,te rog.

     Eu: Nu pot. Nu mai am încredere în tine,dar vom rămâne prieteni. O să te iubesc mereu și vom fi mereu parteneri,dar nu mai am curajul sa fim împreuna.

     Am vrut sa plec,dar Adrien mi-a prins incheietura mâini,ma întoarce spre el și cu ochii aceia ai lui verzi ca smaraldul se uita în ochii mei albastri ca marea.

     Adrien: Te rog,nu ma lasa.

     Eu: Scuze Adrien.

     Și îmi iau mana din stransoarea lui,il pup pe obraz și plec spre casa în timp ce rauri de lacrimi apareau pe fata mea. Îl iubeam mai mult decât orice,dar nu mai puteam sa am încredere în el. Inima mea nu ma lasa sa fac asta. Ajung acasă plângând și de parca nu îmi era de ajuns,Anna îmi da o veste de necrezut.

     Anna: Marinette,am văzut la televizor ca o noua eroina pe nume Volpina a salvat Parisul.

     Eu: Volpina? Mi-a zis Tikki de ea. Dar știam ca miraculosul nu este la cel caruia ii era destinat.

     Anna: Știu,dar este posibil ca Volpina să fie defapt o fata Akumatizata?

     Eu: Tot ce este posibil,dar ca sa aflam mai bine ne transformam și încercam sa o găsim.

     Anna: Îl chemăm și pe Adrien?

     Eu: Nu,daca afla bine,dar nu vreau să-l chem.

     Astfel,incepem sa o căutam pe aceasta Volpina. Nu am găsit-o din păcate,dar am văzut-o pe acea Lila cu Adrien. Cred ca deja m-a înlocuit. Nu trebuie să mă supăr. A fost decizia mea. Acum,e rândul meu să-l uit pe Adrien.

     Eu: Anna,eu mă duc acasă. Dacă vrei,mai caut-o tu pe Volpina.

     Anna: Bine.

     ~Sfarsitul perspectivei~