Twisted Love

Capitolul 12

~Perspectiva Marinette/Ladybug~

Îmi plăcea să mă plimb alături de Adrien. Simțeam din nou ca vreau să fie al meu. Nu sunt proasta,mi-am dat seama ca Anna a plecat ca să ne lase singuri. Am profitat de asta la maxim și cred ca am luat decizia potrivita.

Eu: Adrien,ma bucur ca ne-am plimbat. M-a făcut să mă simt mai bine și să mă gândesc la decizia mea.

Adrien: Serios? Și...ai vrea sa mi-o zici?

Eu: Da! M-am hotărât și vreau......

Dar nu termin propoziția deoarece a apărut un Akumatizat. Ne transforam și începem sa luptam cu el. Dar ca de obicei,de nicăieri apare acea Volpina și îl infrange de una singura. Ma și enerveaza. Acum,numai ea este eroina Parisului. Și cum prine Akuma-u;l dacă doar eu și Anna putem. În fine, am vrut sa o cunosc,dar a plecat imediat. Și atunci mi-am amintit ca Chat Noir a luptat alături de ea. El a cunoscut-o. Să-l întreb pe el.

Eu: Chat Noir,cat am fost eu în coma tu ai cunoscut-o pe Volpina. Cum este. La început am crezut ca este o persoana Akumatizata.

Chat Noir: Pai nu știu prea multe. Nu mi-a zis foarte mult despre ea. Tot ce știu este ca este o noua eroina și are puterea de a zbura și na sa lupte ca noi. O da,iar miraculosul ei este pandantul de la lanț.

Eu: Mie mi se pare ciudată mai ales ca pe mine și pe Ladydance nu ne lasa sa o cunoaștem.

După aceasta discuție ne detransformam. Adrien era nerăbdător de decizia mea,dar m-am gândit să-l țin în suspans. E mai amuzant,asa văd și eu dacă încearcă sa afle mai repede răspunsul.

Eu: Deci, decizimea este ca încă nu îți spun ce m-am hotărât pana nu văd dacă meriți răspunsul meu.

Adrien: Ce? Serios? Nu te juca cu mine.

Eu: Scuze,dar va trebui sa mai aștepți. Spunând cu o voce copilaroasa și vesele.

Adrien: Bine. O să încerc sa aflu răspunsul. Acum trebuie sa plec sau întârzii la ora de chineza.

Văd cum se îndepărtează,iar eu plec acasă. A fost o zi destul de buna. Abia aștept să-i spun Annei ce am făcut.

~Sfarsitul perspectivei~

~Perspectiva Adrien~

Îmi placuse să mă plimb cu Marinette după atâta timp despărțiți. M-am supărat ca încă nu voia să-mi zică decizia ei,dar aveam un sentiment bun despre asta. Sau măcar sper. Lasand asta deoparte,m-am plictisit de moare la cursul de chineza. Cui ii trebuie aceasta limba? Ma enerveaza la culme tata. Chineza,scrima,sedinte foto. Frate,el n-a fost copil? Adică înțeleg,vrea să fie cel mai puternic și sa stăpânească lumea,dar nu are deloc inima? A,stai. Am uitat ca nu. Greșeala mea. Într-o zi nu o să mai suport și nu voi mai sta aici,iar atunci, ii va parea rău. Aoleu,nu vreau să mă mai gândesc la acest lucru. Pentru a ma inveseli ma voi gândi cum sa o fac pe Marinette să-mi spună decizia ei. Defapt,stiu. O să-i iau niște flori frumoase și poate un mic cadou. Mda...asta va fi pentru început și dacă tot nu vrea ma voi gândi și mai mare. Acum,sa caut un cadou superb pentru Marinette la fel ca ea.

~Sfarsitul perspectivei~

~Perspectiva Marinette~

Eu: Annaaaaa. Nu o să gicesti ce i-am făcut lui Adrien.

Anna: Uimește-ma.

Eu: I-am spus ca încă nu-i zic decizia mea ca sa văd dacă lupta sa o afle. Acum o să încerce sa facă tot ce poate ca sa o afle și va fi foarte amuzant.