3 Inimi, un Singur Sentiment 1

Capitolul 39

Distanta dintre noi era de doar cativa centimentri, niste centimetri ce se imputinau in fiecare secunda in care el se apropia de mine si ma tinea si mai strans de talie.

----------------------------------

Ally POV

Se apropia din ce in ce mai mult de intreaga mea fata, mult prea mult, pana cand distanta dintre noi era milimetrica.

-Credeam ca nu o sa iti aduci niciodata aminte de mine.. imi sopteste cu ochii intre-deschisi el, aerul emanat de rasuflarea lui dansand pe buzele mele fine.

-O sa imi aduc aminte de tine si in cel mai crucial moment al vietii mele, o sa imi aduc aminte cand o sa fiu si inconstienta, si daca o sa te urasc eu te voi iubi, inima mea te ve iubi neconditionat, pentru ca ea nu  te poate uri niciodata, e incapabila sa simta un alt sentiment  decat iubire pentru tine! spun, atingandu-mi varful buzei mele de sus cu linia fina ce-i desparte unicele buze ale sale, el adancind sarutul cu teama.

-Te iubesc, Lou-.. spun, dar sunt intrerupta de sunetul soneriei mamei, mult prea nepotrivit la acest moment. Mama!

- Scuze.. Scuze.. Continuati-va linistiti momentul, eu o sa fiu pe hol.

Amber POV

Paseam grabita spre usa care desparte coridorul de salon, nu voiam sa o intrerup pe micuta mea indragostita. Ma bucur ca si-a gasit pe cineva care o face fericita, dupa trista plecare a lui Leo. Aceea a fost o etapa grea a ei, o perioada pe care nici acum nu avea sa o depaseasca fara Louis. Este un tanar amabil, galant, care stie sa se comporte in privinta domnisoarelor, stie sa isi depoziteze iubirea intr-o fata, iubire care e la siguranta extrema cu Ally. Ceea ce ma incanta si mai mult la Louis este ca nu este delasator, adica nu o va parasi pe Ally din monent ce s-a atasat peste masura de ea de atata amar de timp in care a vazut-o cu Leo sau a vazut-o suferind din cauza lui. Alt lucru pe care il admir la acest baiat este faptul ca s-a schimbat in bine. Nu toata lumea ar putea face ce a facut el, dupa o perioada atat de vicioasa sa se intoarca la viata lui de dinainte si sa se schimbe pana la urma atat de brusc pentru o persoana. Al treilea lucru, dar nu cel din urma, cu discretie, pot spune ca imi mai place la Louis si.. tatal. Adica tatal sau s-a staduit sa il educe pe Louis de cand era mic, a stiut sa nu reactioneze negativ sau agresiv de fata cu fiul sau cand scorpia de Edith isi mai dadea aere, a stiut sa fie demn si sa nu loveasca o doamna, sa fie un adevarat cavaler si de fata cu publicul dar si acasa si mi-e foarte usor sa spun ca acesta este un barbat model, demn de luat exemplu de catre toti barbatii din aceasta lume. As minti daca as spune ca nu mi-as dori sa fie partenerul meu de viata si tatal vitreg al lui Ally, pentru ca asa este, mai ales ca acum este pe picior de divort. As mai continua sa spun de ce Louis este perfect pentru fiica mea, iar tatal lui este perfect pentru mine, dar din pacate am de raspuns unui telefon care suna si tot suna.

"Linda"

-Da, Linda! De ce ai sunat?

-"Alo? Buna, draga mea! Te sun cu vesti superbe! Leo s-a vindecat si poate veni din nou in Berlin, definitiv! Poate locui iarasi la casa noastra veche, poate fi iarasi cu Ally! "spune aceasta cu o doza marita de entuziasm in voce. Nu, nu nu nu si din nou nu! Leo nu poate sa se intoarca, mai ales acum, cand Ally il iubeste pe Louis, cand a uitat de el si de iubirea de odnioara ce i-o purta cu desavarsire "numai si numai" lui. Toate dulcegariile in care Leo si Ally erau impreuna s-au terminat. Ally nu il mai iubeste! Si cel mai important, nici macar nu isi mai aduce aminte de el din cauza leziunii la creier! Dar.. doctorul a zis ca ar exista o posibilitate ca Ally sa isi recapete amintirile numai si numai daca a simtit ceva extrem de puternic cu acea persoana, dar asta nu este posibil din moment ce ea nici macar nu si-a adus aminte de mine, mama ei de care simte cele mai puternice sentimente si am stat cu ea ani si ani si ani de zile!

-Yei! Ce ma bucur sa aud asta! Ally ar fi si mai bucuroasa daca ar afla. Sa stii ca a suferit extrem de mult de la pierderea lui! mint eu. Nu am puterea sa ii spun adevarul, ar fi distrusa si ea si fiul ei, mai ales ca Leo pana la urma nu e vindecat 100%, ci doar in proportie de vreo 97,99%, dar acest 2,01% s-ar putea amplifica extrem de rapid, boala agravandu-se si devenind incurebila, ducand astfel la decesul micului adolescent firav si indragostit.

-Sa nu afle Ally! Leo vrea sa fie o surpriza!

-Oh, fi sigura ca va fi o surpriza incapabila de a fi uitata, spun cu tristete.

-Bine, scumpa mea, noi suntem ocupati cu bagajele, vom ajunge maine la Berlin!

*

Ally POV

Eram in camera mea, cu Louis. Era seara, seara urmatoare de la cina cea dezastroasa, dupa cateva ore dupa ce am fost externata rapid din spital. Este incredibil cate poti face cu un om daca te intelegi bine cu persoana respectiva. Depanam amintiri astfel incat memoria mea sa fie 100% intacta. Imi povestea pozne din copilaria lui in care ma regaseam si eu. Mi-a reamintit de tatal meu natural, de Matthew care pana la urma este singur, intr-o casa demna de un conte, cu o piscina in  fundatia imensei cladiri, doua etaje, un dressing pentru presupusa lui viitoare logodnica. Inca nu si-a gasit perechea, dar este fericit momentan singur, in fiecare zi reaccesand site-ul fiecarei retele de cuplare a oamenilor fara pereche stiute de el, pana acum fara noroc, insa a dat de o femeie de speta sa, cu un par castaniu, criliontat, foarte slaba, cu riduri, poarta decolteu mai mereu, severa din fire.. o femeie demna dupa parerea mea, dar sa nu fie si prea demna consider, eh.. defapt nici nu ar mai trebui sa imi pese.. el are viata lui, eu si cu mama avem viata noastra.. asta e situatia..  Si ca tot am aduns vorba de mama.. Sunt asa fericita pentru ea.. pana la urma se intelege foarte bine cu Arthur.. poate prea bine dupa nasul meu carcotas si suspect.. Ramane de vazut insa daca acest bun-augur este doar ceva amincal si nu se mai poate amplifica sau simplifica pe parcurs, devenind mai mult decat simpli prieteni..

-Stii ce m-am gandit, Louis?! Hai sa organizam o excursie dinaintea inceperii scolii, ce zici? Asa ne creem si noi amintiri de cuplu, si tot odata mama si tatal tau se pot cunoaste mai bine.. Ce zici?

-Foarte tare, dar unde?

-Hmm.. Los Angeles? Nu.. am o matusa acolo sacaitoare, iar daca ne ducem in statiunea aceea sigur o sa vrea mama sa o vizitam si o sa ma aleg cu 10 puluovere care imi vor face o iritatie spectaculoasa pe decolteu, iar eu nu vreau sa am nimic rosu si mare care necesita scarpinat la fiecare doua secunde, am destule viroze care ma pandesc la fiecare colt de strada, deci nu mersi! New York! Mereu mi-am dorit sa vizitez New York-ul, stilul lui arhitectural, restaurantele sale, oamenii de acolo, Statuia Libertatii si pana la urma toate amanuntele acestui mirific oras!

-Pai.. mie nu imi suna foarte bine New York-ul.. spune el ca si cum ar ascunde ceva.. ceva ce nu vrea sa aflu cu siguranta.

-Excursia asta o sa o planific eu, pentru ca eu am avut ideea, excursia viitoare, daca vrei, tu o sa o planifici, ok?

-Umm.. esti sigura ca vrei sa mergem in New York si nu altundeva?

-Sigura!

-Bine.. spune aceste cu o voce stinsa.

-E stabilit! Maine suntem la aeroport! spun eu entuziasmata.