Capitolul 26

313 31 23
                                    


Avionul echipat era gata de plecare.

-------------------------------------------

**
Chiar daca nimeni nu voia asta, trebuia sa se intample. Trebuia sa se poduca aceasta ruptura care ar putea sa distruga doua vieti firave, care abia prindeau radacini. Pana la urma acesta e un test, un test de loialitate. Oare Leo sau Ally va pica testul?

**

Ally POV

Ma uit cu lacrimi de gheata la avionul nenorocit care mi-a furat.. viitorul, fericirea si saruturile calde cu care ma trezeam dimineata.

- Nu e corect.. soptesc eu, alte doua lacrimi facandu-si aparitia, de parca m-ar ajuta sau ar schimba ceva.

- Viata nu e corecta, Ally.. imi sopteste o silueta imbracata in costum negru, cu un trandafir in piept, cu chipul lui Leo.

- Leo! sar eu in bratele fantomatice ale siluetei, dar aceasta dispare..

*

Stateam pe divanul ferestrei, cu capul rezemat de geam, plangand fara sens si asteptand. Au trecut 3 luni de cand a plecat. Au trecut 3 luni de cand mi-a plecat sufletul. Au trecut 3 luni de cand sunt goala pe dinauntru si palida, fara nicio expresie pe dinafara. Astept sa se intoarca, dar astept in zadar. Laura mi-a spus ca daca l-as iubi cu adevarat as lupta pentru el si m-as muta in New York. Are dreptate, dar.. ceva nu ma lasa sa plec. Am multe amintiri din Berlin. Aici am copilarit, aici am mers la soala prima data, aici o am pe Laura, care stie cat de cat sa ma aline putin. Tot insista sa mergem la mall sau la petreceri, dar nu intelege starea pe care o am. Nici macar nu am mancat nimic de cateva zile. Mama imi tot spune ca o sa ma imbolnavesc, dar cui ii pasa? Daca m-as imbolnavi poate m-ar duce in New York, sau poate s-ar sfarsi totul mai repede.

Sirul meu nesfarsit de ganduri depresive este intrerupt de soneria mea.

"Laura"

Nu o sa raspund. Nu vreau sa o intristez si pe ea. Se chinuie saracuta sa ma faca sa ma simt mai bine, dar singurul lucru care m-ar face ss zambesc ar fi Leo, deci resping apelul.

New message: Laura

Din instinct deschid mesajul.

"Nu stiu ce simti, ai dreptate si nici nu vreau sa simt, dar nu iti poti petrece toata tineretea asa. Uite, daca vrei sa iti distraga ceva atentia, iti recomand o carte care de gaseste la libraria de langa liceu. Se numeste "Poarta de dincolo".
                            Laura"

Nu inteleg de ce insista. Da, stiu e prietena mea, dar.. vreau sa ma calmez, sa trec peste chestia cu Leo. A fost acum ceva timp, luni bune, dar mi-a lasat o rana extrem, extrem de adanca, care nu se vindeca atat de usor. Pot trece ani. Nu vreau pe altcineva. Am vorbit cu Linda si situatia e ceva mai buna, dar.. Leo din pacate are in corp o infectie capatata din nenorocitul de spital din Berlin si in cel mai bun caz va fi paralizat pentru ca i s-a facut si o operatie total gresita. Acum sa vedem cat timp va fi paralizat.. un an.. doi.. 10.. pe viata.. Totul a venit prea, prea repede. Plecarea lui Leo, infectia din spital si cireasa de pe tort.. aflu ca e paralizat si ca trebuie sa frecventeze spitalul aproape 6 ore pe zi. Totul prea repede.

Toti mi-au spus sa-l uit. Au spus ca sunt sanse de 0,1 la mie sa se intoarca. Vorbim din ce in ce mai rar.. totul pare ca se naruieste.. totul doar din cauza mea! Din cauza fricii mele nemernice!

- Ally.. aud o voce stearsa in spate. Un obraz fin imi mangaie urechea si narile imi sunt fermecate de parfumul lui de care duc lipsa atat de tare. Un strop de dor picura din ochii mei stiind ca totul e o iluzie, stiind ca totul e un vis mult prea frumos..

3 Inimi, un Singur Sentiment 1Where stories live. Discover now